Cum putem îmbunătăți situația locurilor din spitale?
Oaspete la Red Point in Health, Dr.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UECătălin Cîrstoveanu, şeful departamentului de ATI Nine-born de la Spitalul Clinic de Urgenţă Marie Curie pentru Copii din Capitală a vorbit despre situaţia gravă din incintă.
Din cauza lipsei de asistente medicale, în acest moment 10 persoane au fost necesare, el a trebuit să reducă numărul de locuri în incinta 27 la 22.
Și acest lucru este în contextul în care fiecare moment există copii în țară și în capitală așteaptă să ajungă aici pentru a primi îngrijire de specialitate.
În momentul în care această reducere a avut loc, medicul a trebuit să trimită la alte spitale copiii admişi în cele cinci locuri. Decizia a fost luată chiar dacă starea lor nu a permis în toate cazurile. În aceste câteva săptămâni de la acest proces de reducere a locurilor, doi copii au murit.
Când nu ne-am dat seama că eliberarea a cinci paturi, pentru a deveni legale, a celor 22 de locuri, însemna un proces foarte lung, am început să trimitem copii foarte agresivi pe teritoriu. Le-am trimis colegilor care i-au trimis, cu sonde, tuburi. I-am explicat că, de fapt, este o situație gravă cu noi. Unele s-au întors, altele s-au întors, altele nu sunt bine, iar altele s-au întors.
Cam asta e. Ştim ce înseamnă mersul pe jos. Înseamnă cheltuieli inutile, risc de moarte pentru ei. Am avut, de asemenea, două cazuri care, din păcate, nu au supraviețuit, în toată această perioadă lungă de săptămâni.
Pentru a nu mai suspecta locurile de la ATI, a fost creată o aplicație care arată în timp real câte paturi sunt disponibile și câți copii așteaptă să ajungă la noua secțiune ATI de la Marie Curie. Am făcut-o pentru că nimeni nu credea că nu avem paturi. Părinţii unor copii ne-au dat în judecată, de ce nu am luat copilul. Nu putem minţi niciodată pentru că nu avem loc.
Nu există aşa ceva în inima noastră. Nu putem face asta.
Pentru că unii oameni nu ne-au crezut, și pentru că ne-au dat în judecată pentru că nu avem locuri, am făcut aplicația care actualizează la un minut.
De ce suntem condamnați să retrăim tragediile sistemului medical de altădată?
Aplicația ia date din sistemul spitalicesc și afișează câte posturi vacante sunt în acest moment. Serios, cum spunem noi, realitatea. Și, în același timp, puteți vedea numărul de aplicații în teritoriu.
Am lăsat pe oricine să-l vadă de la minister la băiatul meu. Uneori mă întreabă, tată, serios? Cum adică nu ai locuri? Da, oamenii nu. Conduc aplicaţia de şase ani. A fost sămânţa proiectului pe care l-am avut aici.
Am spus cum putem dovedi oamenilor că avem copii pe listă şi, din păcate, nu sunt trataţi corect? Nu spun că toţi au trăit. Spun că toţi aceşti aproape 150 de copii care sunt pe listă nu au primit niciodată tratamentul corect.
Nu ştiu cât au trăit. Poate 90%, poate 30%.
Pentru mine, ca țară, înseamnă tragedie, adică perpetuez vremurile lui Ceaușescu, unde erau case de maternitate unde au murit cinci copii pe zi. Trebuie să uităm aceste lucruri. Viaţa de azi e mult mai scumpă. Există aproape 150 de copii care au murit pentru că nu au avut loc în București, sunt mulți, dar sunt reprezentați, scrieți, observați, știm foarte clar, discutați cu colegii, morți Doctorul Cătălin Cîrstoveanu și echipa sa au recurs la tot felul de soluții, unele compromisuri, tocmai pentru a încerca să preia cât mai mulți copii grav bolnavi de la incintă.
Am recurs la toate lucrurile posibile. Primul lucru, cronometrează-i şi fă chestia asta acolo. Uneori a mers, uneori nu.
Trecem urgent prin secţiile chirurgicale, pediatrie ale spitalului. Ne rugăm pentru colegi: ia, fă să arate ce se întâmplă.
Uneori, îi sunăm pe colegii noştri de pe teritoriu: să-l luăm pe puştiul ăsta înapoi repede că vine ceva.
A devenit un coşmar pentru noi. Ar putea fi trimişi în altă parte. Problema noastră este că suntem asasinaţi într-un mod rău şi bun.
E şi o parte bună a lucrurilor. Este de fapt o recunoaștere a calităților profesionale ale colegilor mei, chirurgie, radiologie, tot ceea ce facem acolo.