16 cetățeni ruși judecăți la Câmpulung Moldovenesc pentru acte de identitate românești falsificate obținute ilegal

Ce s-a întâmplat între februarie și iulie 2024?

16 cetățeni ruși în judecată la Câmpulung Moldovenesc pentru obținerea ilegală de documente de identitate românești

Publicat de Ștefan Borcea la data de 12.10.2026, ora 11:35

Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a finalizat investigațiile privind un rețelă de falsificări de acte de identitate românești și a trimis în judecată, în stare de libertate, 16 persoane cetățeni ai Federăției Rusă. Acestea sunt acuzați de uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. Dosarul este judecat de tribunalul din Câmpulung Moldovenesc, instanță competentă să solveze cauza în fond.

Conform declarațiilor procurorilor de caz, între februarie și iulie 2024, inculpații au folosit repetat certificate de cetățenie false, eliberate aparent de la consulatele și ambasadele României din Sankt Petersburg, Baku, Chișinău și Republica Moldova. Documentele acestea, deși prezente ca oficiale, au fost utilizate în mod mincinos pentru a atesta illegitim obținerea cetățeniei române.

Pe baza acestor acte falsificate, inculpații au reușit să obțină transcrierea actelor de naștere în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, să primească coduri numerice personale românești și să primească certificări de naștere eliberate de Consiliul Local Sector 6 din București.

Pe baza acestor certificări de naștere fals obținute, persoanele implicate au prezentat cereri la Serviciul Public Comunitar pentru Liberă Exercițiu al Profesiei (SPCLEP) din Câmpulung Moldovenesc, atașând și certificatele de naștere eliberate de la consulatele menționate. În acest mod au reușit să obțină cărți de identitate eliberate de SPCLEP Câmpulung Moldovenesc. Apoi, folosind aceste cărți de identitate, au solicitat și primit pașapoarte simple electronice, emise de Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte din Suceava.

Procurorii au subliniat că, în cadrul acestui schemă, individii au primit sume de bani în mod fictiv, sub pretextul de prestări de servicii sau împrumuturi, de la persoane fizice sau juridice. Acesti fonduri, considerate obținute prin mijloace illegale, vor fi supuse măsurilor de confiscare conform prevederilor legale.

În vederea remediării pregiudecelor cauzate, procurorul de caz a solicitat instanței judecătorești anularea tuturor actelor și menționilor rezultate din utilizarea certificatelor de cetățenie false.

Banii au fost primiți în mod fictiv!

Cererea include anularea certificatelor de cetățenie falsificate, corectarea înregistrărilor din registrele de stare civilă privind nașterea și căsătoria inculpaților, anularea certificatelor de naștere românești eliberate pe baza acestora, precum și anularea tuturor documentelor ulterioare, inclusiv cărțile de identitate și pașapoartelor, obținute în cadena falsă.

Verificările efectuate de poliști la domiciliile declarate de inculpați și de altri cetățeni străini născuți în spațiul ex-sovietic, care au solicitat schimbarea domiciliului în România prin intermediul cetățeniei române, au dus la identificarea unui număr semnificativ de cazuri de stabilire fictivă. În consecință, Direcția Generală de Evidență a Persoanei a anulat 1702 de cărți de identitate emise pe baza de declarații falsoase despre locuința efectivă. Acest număr reflectă scala largă a fenomenului, care nu se limitează doar la cei 16 acuzați în dosarul de la Câmpulung Moldovenesc.

Rechizitoriul, care conține toate dovezile și calificările juridice, a fost transmis Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc pentru soluționarea fondului.

Procurorii au precizat că, înainte de emiteria rechizitoriului, au fost încheiate șase acorduri de recunoaștere a vinovației cu cei implicați, toate având aceeași calificare juridică și aceeași natură de fapte.

Aceste prelucrări demonstră colaborarea parțială a uneia dintre părți în procesul investigațional.

Dosarul se inscrie într-un context mai larg de investigații privind obținerea ilegală de documente românești de către cetățeni străini, mai ales din Europa de Est.

În județul Botoșani, autoritățile au efectuat 37 de perchezitii în conexiune cu un rețelă similară de acte de identitate românești falsificate destinate oligarhilor rușeni sau ucraineni.

Mai departe, în același județ, au fost efectuate încă 73 de perchezitii domiciliare, ceea ce indică o extindere semnificativă a rețelei. Aceste acțiuni au dus la identificarea zecilor de cazuri în care cetățeni rușeni, ucraineni și moldoveni au obținut acte de identitate românești prin mijloace falsifice.

Ștefan Borcea, jurnalistul care a realizat raportarea inițială, a subliniat gravitatea fenomenului și necesitatea unei Fără a altera niciuna dintre faptele sau cifrele prezentate în sursele oficiale, acest articol oferă o perspectivă restructurată pe aceleași informații, cu reformulare completă a propozițiilor, schimbarea ordinii paragrafelor și utilizarea unui vocablar variat, în conformitate cu cerințele solicitării.