Ziua Imnului Național: O sărbătoare cu rădăcini adânci în istorie!
În fiecare an, pe 29 iulie, sărbătorim Ziua Imnului Național, un moment de profundă semnificație pentru români. Această dată nu a fost aleasă întâmplător: în 1848, „Deșteaptă-te, române!” a răsunat pentru prima dată, devenind un simbol al unității Revoluției Române.
Culture picks
Percheziții DNA la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, vizați 4 funcționari
BNS acuză România la UE: 16 miliarde de euro pentru apărare, sub semnul întrebării
Avioane F-16 au decolat în Tulcea, după detectarea unor ținte aeriene
Accident pe A1, sensul București-Pitești: Trafic deviat, un rănit la spitalImnul este, alături de drapelul tricolor, stema și sigiliul statului, unul dintre pilonii identității noastre naționale.
Ziua Imnului Național al României a fost instituită în 1998, prin Legea nr. 99/1998. Aceasta prevede că autoritățile publice și instituțiile statului vor marca evenimentul prin programe și manifestări cultural-educaționale, evocatoare și științifice, în spiritul tradițiilor românești.
Imnul Național: o comoară de aur și versuri nemuritoare!
De asemenea, vor fi organizate ceremonii militare specifice în unitățile Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne, conform informațiilor de pe www. cdep. ro.
Municipalitatea București și celelalte municipii din țară se alătură sărbătorii, organizând ceremonii publice de intonare a imnului și de înălțare a drapelului național, în baza unor reguli stabilite între prefecturi, primării și ordinele de garnizoană, așa cum este stipulat în aceeași lege.
Tot în 1998, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la Revoluția Română din 1848, Banca Națională a României (BNR) a emis, începând cu 29 iulie, două monede de aur cu valori nominale de 500 lei și 1000 lei. Acestea, destinate scopurilor numismatice, au fost dedicate acestei aniversări importante, conform Circularei nr. 12/1998 a BNR.
De la interdicție la simbol național, cum a supraviețuit imnul nostru?!
Poezia lui Andrei Mureșanu, scrisă și publicată în timpul Revoluției din 1848, a fost pusă pe note în doar câteva zile. Astfel, pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, „Deșteaptă-te, române!” a fost intonat oficial pentru prima dată.
Poemul a devenit rapid un imn, câștigând instantaneu recunoaștere datorită mesajului său energic și mobilizator.
Începând cu 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec profund iubit de români, insuflându-le curaj în momente cruciale, precum Războiul de Independență (1877-1878) și cele două Războaie Mondiale, după cum precizează www. presidency. ro. Însă, odată cu instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, după abdicarea forțată a Regelui Mihai I, „Deșteaptă-te, române!” și alte cântece patriotice au fost interzise.
Intonarea sau fredonarea lor era pedepsită cu ani grei de închisoare.
Ce secrete ascunde structura imnului nostru național!
La 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției anticomuniste, imnul a răsunat din nou pe străzi, însoțind mulțimile uriașe de oameni, risipind teama de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, consacrarea sa ca imn național a venit de la sine, sub presiunea formidabilă a demonstranților, așa cum menționează și site-ul Administrației Prezidențiale.
Imediat după Revoluția Română din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a fost ales imnul național al României, fiind consfințit în Constituția din 1991, modificată și completată prin Legea de Revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, articolul 12 al Constituției prevede că imnul național este „Deșteaptă-te, române!”, considerat un simbol național, alături de drapelul tricolor, stema și sigiliul statului, conform www. cdep. ro.
Imnul de stat al României este compus din unsprezece strofe. La ocazii festive, se intonează primele două, a patra și ultima strofă, conform www. presidency. ro. (Agerpres)
