Știri. Actualitate. București.
Actualitate

67 de aleși locali, printre ei 11 primari, au pierdut mandatul după amendamentul Fritz

Conform datelor ANI, 67 de aleși locali, printre care 11 primari, și-au pierdut mandatul după aplicarea amendamentului Fritz. Află detaliile complete.

67 de aleși locali, printre ei 11 primari, au pierdut mandatul după amendamentul Fritz

Ce impact are amendamentul Fritz?

Amendamentul Fritz a declanșat o adevărată revoluție în administrația locală.

Conform datelor oficiale publicate miercuri, 23 septembrie, de Agenția Națională de Integritate (ANI), 67 de persoane și-au pierdut statutul de ales local sau funcția de demnitar public.

Printre ei se numără 11 primari.

Lista actualizată reflectă rezultatele unei analize riguroase a cazurilor în care oficialii au comis erori în completarea declarațiilor de avere și interese, ducând la încetarea automată a mandatelor.

Efectele nu s-au limitat la primării. Situația acoperă o gamă largă de poziții administrative și politice. Din totalul de 67 de persoane, fac parte 21 de consilieri locali și 10 viceprimari, administratori publici sau secretari de unități administrativ-teritoriale. De asemenea, lista include 24 de funcționari publici și persoane cu roluri de conducere sau execuție: șase manageri sau directori și 18 persoane cu funcții de execuție.

Cinci alți oficiali au fost incluși datorită unor funcții specifice. Deși vorbim despre 67 de indivizi, aceștia dețineau în total 71 de funcții sau mandate, unii ocupând simultan mai multe poziții în structurile administrative.

Din punct de vedere teritorial, cei 11 primari sancționați sunt distribuiți astfel: un primar de municipiu, cinci de orașe și cinci de comune.

Repartizarea arată impactul transversal al noilor reguli de integritate asupra tuturor nivelurilor de guvernanță locală.

Numărul cazurilor a crescut de la 55 la finalul lunii august la 67 în prezent. ANI explică această evoluție printr-o combinație de factori.

Pe de o parte, unii implicați au demisionat sau au părăsit funcția din alte motive, reducând numărul de cazuri active. Pe de altă parte, au fost identificate noi situații problematice.

Printre ele se numără persoanele care, deși aveau obligația legală de a declara averea și interesele, nu au respectat această normă, escapând astfel de mecanismele automate de supraveghere.

Cum se verifică datele?

Un exemplu frecvent este cel al primarilor sau directorilor din companii publice care au omis completarea documentelor.

Inspectorii de integritate au identificat și persoanele care au depus declarații de „încetare” a funcției, deși continuau să își exercite mandatul.

Folosind surse publice, s-a constatat că mulți consilieri locali declarau că au părăsit funcția, dar activitatea lor politică sau administrativă se desfășura în continuare. Legea nouă a extins categoriile de funcții obligate să depună declarații, afectând persoanele care ocupau poziții care anterior nu erau supuse acestei obligații.

De exemplu, indivizii care avuseseră funcții publice și apoi ocupau alte roluri în aceeași administrație locală, fără obligația anterioară de declarare, au devenit acum subiect al interdicțiilor.

Lista s-a extins și datorită rapoartelor de evaluare care au devenit definitive după 31 august, fie prin necontestarea în instanță, fie prin nerecurerea deciziilor Curții de Apel, fie prin pronunțarea unor sentințe de către Înalta Curte de Casație și Justiție. ANI a subliniat că unele ajustări vizau încercările de a induce în eroare sistemele automate de monitorizare.

Pentru a detecta aceste circumstanțe, echipele de verificare au efectuat o corelare complexă a datelor.

Informațiile din declarațiile de avere și interese au fost comparate cu datele din conturile active din sistemul e-DAI, cu sesizările și petițiile primite la ANI, precum și cu informațiile publicate în presă sau pe site-urile instituțiilor.

Această abordare riguroasă a permis identificarea unor neconformități care ar fi putut rămâne ascunse în mod tradițional.

Contextul juridic este dat de intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026, care a modificat și completat actele normative în domeniul integrității. Curtea Constituțională a României a validat constituționalitatea „amendamentului Fritz”, consolidând baza legală pentru încetarea de drept a funcțiilor celor 67 de persoane.

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, este unul dintre cei care își pierde funcția în urma acestor modificări, devenind un simbol al aplicării stricte a noilor reguli de transparență și integritate în administrația publică.

Procesul de verificare rămâne activ, agenția continuând să monitorizeze situația.

More stories:

Content written by Raluca Stoian for stiri-din-bucuresti.ro editorial team, AI-assisted.

Share:

Leave a comment