Bucureștiul, o metropolă europeană în devenire?
Bucureștiul are nevoie de încă cinci până la șase ani de investiții masive în infrastructură pentru a ajunge la standardele marilor capitale europene. Acesta este mesajul transmis de primarul general Ciprian Ciucu, care le cere bucureștenilor răbdare și înțelegere pe parcursul lucrărilor.
Culture picks
Presa străină, uimită de operațiunea Dunării în România
Irineu Darău îl contrazice pe Sorin Grindeanu: PSD, responsabil de criza energetică
Orban regretă colaborarea cu Nicușor Dan și respinge guvernul tehnocrat
USR acuză PSD și AUR de vandalism democratic și pierderi de 800 de milioane de euroEdilul subliniază că transformarea orașului este un proces de durată, dar absolut necesar.
Anul acesta, municipalitatea a demarat și a reluat numeroase proiecte de infrastructură, cu accent pe rețeaua rutieră și sistemul de termoficare.
Aceste inițiative erau mult întârziate, iar, conform primarului Ciucu, opțiunile erau clare: fie se renunța la fondurile europene deja atrase, fie se accelera implementarea proiectelor, solicitând implicarea și încrederea cetățenilor.
„Nu aveam decât două opțiuni: să nu facem nimic și să pierdem banii europeni sau să cer bucureștenilor să înțeleagă și să aibă încredere că șantierele vor fi finalizate la timp”, a declarat Ciprian Ciucu luni, pe Facebook. El a adăugat că are nevoie de cinci, chiar șase ani, pentru a moderniza infrastructura orașului.
Ulterior, accentul se va muta pe proiecte de regenerare urbană, care vizează extinderea spațiilor verzi, îmbunătățirea curățeniei, reabilitarea clădirilor și crearea de spații publice de calitate, menite să sporească atractivitatea vieții urbane.
Experiența altor orașe europene demonstrează că transformările urbane necesită timp și eforturi susținute. Copenhaga, Paris și Madrid sunt citate ca exemple de succes, unde investițiile pe termen lung au condus la dezvoltarea unor metropole moderne și civilizate.
Bucureștiul, o capitală europeană în construcție!
În anii 1960, Copenhaga era un oraș sufocat de mașini, cu un centru aglomerat și un port poluat. Începând cu 1962, orașul a trecut printr-un proces amplu de reabilitare. Sute de kilometri de piste pentru biciclete au fost construiți, infrastructura verde a fost extinsă, zonele portuare au fost regenerate, iar rețeaua de metrou a fost extinsă.
Astăzi, Copenhaga este un model la nivel mondial pentru pietoni și bicicliști.
Capitala Franței este un alt exemplu de transformare urbană, cu proiecte derulate în ultimele două decenii.
Printre acestea se numără Grand Paris Express, cea mai amplă extindere a rețelei de metrou din Europa, reamenajarea bulevardelor și piețelor, transformarea malurilor Senei în promenade, extinderea rețelei de piste pentru biciclete și plantarea masivă de arbori.
Madridul a trecut prin șantiere intensive între 2003 și 2015. Un proiect emblematic a fost îngroparea autostrăzii M-30 în tunel, deasupra căreia au fost amenajate peste 120 de hectare de parc, piste de biciclete, locuri de joacă și poduri pietonale.
Cum arată acum orașele europene care au trecut ani la rând prin șantiere? Nu a fost ușor pentru localnici, dar acum trăiesc în metropole civilizate, dezvoltate, cu accent pe verde, pe sănătate și pe siguranță. Bucureștiul este în urmă, abia acum începe să se pună la punct, dar în următorii cinci ani ne vom mândri cu el. Primarul general Ciprian Ciucu îl va pune la punct! Experiența altor orașe frumoase din Europa ne arată că transformările urbane nu se fac de pe o zi pe alta. A fost nevoie de perioade lungi în care locuitorii au suportat șantiere, trafic, zgomot.
Însă azi sunt date ca exemple de bune practici tocmai pentru că au avut consecvență în investiții și în planificare, au concluzionat reprezentanții Municipalității.
