CCR și legea ANI: sesizări și probleme de constituționalitate

Se încalcă principiile constituționale în legea ANI?

Curtea Constituțională a României a reluat luni dezbaterea sesizărilor privind Legea pentru modificarea și completarea anumitor acte normative în domeniul integrității (ANI). Președintele Nicușor Dan a adus problema în fața Curții, argumentând că legea, în forma sa actuală, încalcă principiile constituționale.

Culture picks

Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCRAUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euroCiucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențeleBolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UE

Sesizările se referă la extinderea obligației de a completa și depune declarații de avere și interese de la titularul funcției publice la soția sau la persoana care are relații similare cu cele ale soțului. Această prevedere este prevăzută în articolul II alineatul (21) al legii și prevede o sancțiune contravențională pentru nerespectarea ei.

Președintele Dan a subliniat două deficiențe majore:

Astfel, fiecare caz rămâne la latitudinea autorității de control. Încălcarea principiului de claritate – articolul 1 alineatele (3) și (5) din Constituție impun ca legea să fie clară și accesibilă, pentru ca destinatarul să își poată adapta comportamentul.

În absența unor criterii precise, regula devine imprevizibilă și nu poate fi aplicată în mod uniform. Aceste lacune sunt agravatoare în măsura în care legea prevede o sancțiune.

Cum afectează legea viața privată a familiilor funcționarilor?

O persoană nu poate evalua, prin autoevaluare, dacă se încadrează în sfera de aplicare a sancțiunii, iar organul de control ar trebui să stabilească, de la caz la caz, elementele incriminatoare, încălcând astfel cerințele constituționale.

Regula extinde ingerința în viața privată a terțelor părți, fără a trece testul de proporționalitate prevăzut de articolul 26 din Constituție, de articolul 20 din Constituție și de articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În plus, Decizia nr. 297/225 a CCR a declarat neconstituțional articolul 3 alineatul (2) din Legea nr. 176/2010, nu pentru că obligația de a declara venitul soțului ar fi neconstitucională, ci pentru că responsabilitatea declarantului era pusă pe corectitudinea datelor furnizate de un terț – o soluție incompatibilă cu natura personală a informațiilor.

Noua lege nu remediază acest viciu, ci îl amplifică, continuând să impună responsabilitatea declarantului pentru datele furnizate de o persoană aflată în afara relației de subordonare directă.

În lumina acestor constatări, Președintele Nicușor Dan solicită Curții Constituționale să declare neconstituțională prevederea extinsă a obligației de declarare și să oblige legislatorul să revizuiască textul, introducând criterii clare și respectând dreptul la viață privată. Decizia CCR va avea implicații majore pentru cadrul legislativ al integrității și pentru modul în care funcționarii publici și rudele lor vor fi supuși controlului financiar.