Cine a organizat protestul?
Cerca de 100 de ultrași au ieșit în stradă în inima Bucureștiului, într-o demonstrație organizată împotriva mișcării Antifa. Protestul a avut loc în zona Sălii Dalles, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, în apropierea monumentului Revoluției din decembrie 1989.
Culture picks
George Simion și cele 8 minciuni despre Călin Georgescu: analiza interviului cu Mario Nawfal
Grecia propune interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani
Nicușor Dan și PSD: Bogdan Ivan nega existența unei înțelegeri secrete
Rusia ar putea folosi asasinate și operațiuni de destabilizare în Europa, avertizează experțiParticipanții au fost ușor de identificat prin pancartele cu sloganuri precum „Se scrie Antifa, se citește comunism” și „Romania against Antifa”, alături de steaguri care subliniau opoziția față de curentul antifascist.
Inițiativa a fost coordonată de formațiunea Honor et Patria, o grupare de ultrași cu origini în extrema dreaptă. Organizația a promovat acțiunea ca o luptă împotriva ceea ce descrie drept o mișcare Antifa asociată ideologiei comuniste. În comunicatele de mobilizare, liderii au afirmat că protestul vizează combaterea „pericolului comunist, care a renăscut ascuns sub mască Antifa”. Această perspectivă reflectă viziunea lor asupra naturii mișcării antifasciste, pe care o consideră o continuare a doctrinei stângiste.
Honor et Patria nu este o formațiune nouă, ci a fost înființată în 2003.
Cine sunt ultrașii din spatele acțiunii?
Gruparea și-a câștigat recunoașterea prin prezența constantă la meciurile echipei naționale de fotbal și prin implicarea în manifestații naționaliste. Istoria organizației este marcată de legături strânse cu curente din extrema dreaptă, inclusiv cu mediul neo-legionar.
Investigații jurnalistice publicate de Context. ro au evidențiat participarea membrilor la evenimente organizate în colaborare cu activiști naționaliști radicali, inclusiv manifestări dedicate lui Mircea Vulcănescu, fost ministru în cabinetul Ion Antonescu.
În decembrie 2024, publicația Europa Liberă a detaliat implicarea unor cercuri de ultrași, printre care Honor et Patria, în comemorările dedicate lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare. Controversa a continuat și în jurul concertului marcat de două decenii de la înființarea grupării. Clubul Fabrica din București a fost forțat să renunțe la găzduirea evenimentului după ce au apărut informații privind formațiile muzicale invitate, legate de scena extremistă. De asemenea, formațiunea a fost asociată cu Blocul Naționalist, o inițiativă de consolidare a organizațiilor naționaliste din spațiul românesc.
Termenul Antifa este o denumire generică aplicată unei varietăți de grupări și activiști antifasciști, de regulă aliniați politice la stânga. Nu există o structură centralizată la nivel internațional care să guverneze toată mișcarea, iar organizațiile care adoptă acest nume diferă prin structuri, obiective și moduri de operare.
De ce țintește Antifa?
Rădăcinile istorice ale termenului pot fi urmărite până în Germania din 1932, când Partidul Comunist German a lansat inițiativa Antifaschistische Aktion, într-o perioadă de confruntări violente între comuniști și naziști.
Organizația din București s-a bazat pe această legătură istorică pentru a argumenta că mișcarea Antifa este o extensie a comunismului.
În ultimii ani, opoziția față de Antifa a devenit o strategie eficientă de mobilizare pentru diverse grupări de extrema dreaptă, atât în Statele Unite, cât și în Europa. Organizații ultranaționaliste, cercuri de ultrași și mișcări radicale de dreapta au exploatat aceste mesaje pentru a-și angaja susținătorii și a prezenta curentul antifascist ca pe o amenințare extremistă sau comunistă.
Fenomenul a fost analizat de Anti-Defamation League (ADL), o instituție americană specializată în monitorizarea antisemitismului și a formelor de extremism. Conform datelor ADL, grupările radicale de dreapta au integrat lupta împotriva Antifa în nucleul identității lor politice, folosind-o ca instrument principal de recrutare.