Cernavodă oprită: România importă energie, iar reactorul ar putea reporni în toamnă

De ce nu mai funcționează Cernavodă?

Lipsa energiei nucleare din Cernavodă a generat o dependență crescută a României față de importurile externe de electricitate. În contextul în care ambele reactoare ale centralei sunt inactivate din vară, deficitul se acoperă prin achiziții din străinătate și mobilizarea altor surse interne.

Această situație este agravată de seceta prelungită, care a scăzut nivelul Dunării, afectând direct sistemele de răcire necesare funcționării instalațiilor. Autoritățile anunță însă o posibilă repornire a primului reactor în jurul datei de 15 noiembrie, condiționată de evoluția debitului fluvial.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a explicat că estimarea repornirii se bazează pe datele disponibile la momentul actual. Conform declarațiilor oficiale, cel mai probabil scenariu prevede reluarea activității unui dintre reactoare în aproximativ două săptămâni, în funcție de creșterea debitului Dunării. Fluviul a înregistrat o urcare semnificativă a debitului în ultimele două săptămâni, ceea ce susține previziunea unei reporniri la mijlocul lunii noiembrie. Cu toate acestea, data nu este definitivă și poate fi decalată cu 7-10 zile, în funcție de orice schimbare a prognozelor hidrologice.

Când se așteaptă repornirea?

Chisăliță a recunoscut că ar fi dorit o repornire imediată, însă condițiile de pe Dunăre nu o permit deocamdată.

„Mi-aș dori să înceapă de astăzi să funcționeze, dar nu se poate acest lucru”, a declarat ministrul pentru Digi24.

Ce spune ministrul despre presiunea pe sistem?

Presiunea asupra sistemului energetic se simte cel mai mult la orele de vârf, când consumul crește și energia cumpărată de pe piețele externe devine mai scumpă.

Repunerea în funcțiune a celor două reactoare ar putea reduce dependența de importuri și alinierea prețurilor angro la niveluri mai stabile.

Cauza opririi reactoarelor o constituie seceta prelungită, care a coborât nivelul Dunării sub pragurile necesare pentru alimentarea cu apă a sistemelor de răcire.

De ce s-a oprit centrala?

Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a urmat pe 13 august. În perioada următoare, autoritățile au încercat mai multe intervenții pentru menținerea condițiilor de funcționare, dar măsurile nu au fost suficiente.

Pe 10 octombrie, nivelul Dunării la Cernavodă a atins cota de minus 259 de centimetri, la doar trei centimetri deasupra pragului operațional de minus 262 de centimetri.

Este centrala în siguranță?

Debitul fluviului la intrarea în țară a coborât sub 1.200 de metri cubi pe secundă, valori istorice extrem de scăzute. Pentru ameliorarea situației, Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea de urgență a debitului cu apă din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei.

Nuclearelectrica a transmis pe 11 octombrie, printr-un comunicat, că ambele unități sunt menținute în stare oprită sigură. Compania susține că situația nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, deoarece centrala dispune de mai multe sisteme de răcire, gândite să funcționeze în condiții hidrologice diferite.

Pe toată durata opririi, siguranța este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent. Reactoarele vor fi repornite doar când nivelul Dunării va permite reluarea activității în deplină siguranță. Operatorul a subliniat că efectele opririi afectează exclusiv producția de energie electrică, fără a pune în pericol securitatea nucleară.