Cernavodă și orele de vârf: Cum un obicei banal ne umflă factura la curent

Seceta oprește Cernavodă: Suntem pregătiți pentru un viitor energetic incert?!

Situația actuală din energia românească, marcată de oprirea unităților de la Cernavodă, scoate la iveală o problemă mult mai profundă decât pare la prima vedere.

Deși închiderea temporară a reactoarelor nucleare, din cauza nivelului scăzut al Dunării, nu i-a luat prin surprindere pe specialiști – așa cum subliniază Dana Dărăban, directoarea Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) – felul în care gestionăm consumul de energie, mai ales la orele de vârf, contribuie semnificativ la creșterea costurilor și la fragilizarea sistemului.

Aceasta atrage atenția că România are o nevoie stringentă de investiții masive în infrastructura energetică, însă instabilitatea legislativă și plafonarea prețurilor au alungat capitalul privat.

Una dintre cele mai mari provocări ale sectorului energetic românesc este, conform Danei Dărăban, lipsa unei predictibilități legislative.

Criza investițiilor: Predictibilitate zero?

Intervențiile frecvente în mecanismele de formare a prețurilor îi descurajează pe investitori, care se confruntă cu proiecte ce necesită un capital substanțial și o perioadă lungă de recuperare a investiției.

Este esențial ca factorii de decizie politică să înțeleagă importanța predictibilității.

Schimbările constante ale regulilor și intervențiile asupra modului de stabilire a prețurilor în ultimii ani au generat o lipsă de încredere, a explicat Dărăban, subliniind că această abordare este contraproductivă pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului.

În ultimele săptămâni, centrala nucleară de la Cernavodă s-a confruntat cu dificultăți tot mai mari.

Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar pe 13 august, Unitatea 2 a avut aceeași soartă, ambele decizii fiind impuse de nivelul extrem de scăzut al Dunării.

Cernavodă oprită de secetă, un semnal de alarmă pentru România?!

Cele două reactoare, cu o capacitate cumulată de aproximativ 1.400 MW, furnizează în mod normal circa 20% din energia electrică a României.

Ministerul Energiei a estimat pentru ziua de joi un consum maxim de aproximativ 6.900 MW, ceea ce implică un necesar de import de până la 2.300 MW, având în vedere o capacitate transfrontalieră de import de circa 4.000 MW.

Acest deficit de import se accentuează mai ales seara, când producția de energie fotovoltaică scade, dar consumul rămâne la cote ridicate.

O altă problemă majoră identificată de directoarea ACUE este lipsa infrastructurii necesare pentru o gestionare eficientă a consumului.

România nu dispune încă de un număr suficient de contoare inteligente, care ar permite o redistribuire a consumului în afara orelor de vârf și implementarea pe scară largă a unor tarife diferențiate, adaptate momentului zilei în care energia este consumată.

Contoarele inteligente: Soluția blocată ne va salva de criza energetică?!

Această deficiență tehnologică ne împiedică să optimizăm utilizarea energiei și să reducem presiunea asupra sistemului în perioadele critice.

Statul român este cel care declară o criză energetică, bazându-se pe criterii bine definite.

Oprirea reactorului 2 nu a fost o surpriză; era de așteptat în contextul debitului scăzut al Dunării. Cred că scenariile de oprire a reactoarelor nucleare sunt incluse în planurile de urgență ale sectorului. Nu cred că problema principală este neapărat această situație specifică, deoarece am mai traversat perioade de secetă în anii precedenți.

Problema reală, în opinia mea, este modul în care gestionăm aceste situații. O gestionare ineficientă poate transforma o problemă într-o criză majoră, a concluzionat Dana Dărăban.