Analizând datele, Larisa Mezinu a menționat că, deși în anul 2023 au fost
În contextul îngrijorător al creșterii costurilor medicale legate de diabet, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) se pregătește să implementeze modificări specifice pentru o anumită categorie de bolnavi. Președintele CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a evidențiat marți o tendință alarmantă: cheltuielile românești pentru gestionarea diabetului sunt în creștere constantă.
Culture picks
Nou termen pentru Călin Georgescu. Instanța judecă astăzi cererea de plasare în arest la domiciliu
Culmea tupeului la George Simion! Liderul AUR susține că știe mai bine decât ministrul polonez de Interne ce s-a
Rețeta tradițională pentru szarlotka, celebra prăjitură poloneză cu mere. Trucul care asigură un rezultat perfect
Donald Trump are o nouă explicație pentru înfrângerea republicanilor în alegeri: „antipatia puternică” a americanilorÎn estimările actuale, până la sfârșitul anului 2025, suma totală pe care țara o va aloca pentru tratamente va depăși pragul de 3,3 miliarde de lei.
Această cifră reprezintă o augmentare substanțială de 59% comparativ cu perioada de cinci ani anterioară.
În cadrul unei întâlniri rotunde, organizate de ENDO Pacienți - Asociația Pacienților cu Boli Endocrine, în colaborare cu Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, doamna Mezinu-Bălan a adresat un avertisment ferm. Ea a subliniat că abordarea tardivă a obezității, care este un factor determinant modificabil major al diabetului de tip 2, duce la costuri mult mai mari ulterior.
Prin urmare, a formulat concluzia că „plătim mai scump pentru obezitate, deoarece intervenim prea târziu”.
Analizând datele, Larisa Mezinu a menționat că, deși în anul 2023 au fost înregistrate peste 20.000 de cazuri validate de spitalizare de zi, volumul tratamentelor înregistrate în cadrul Programului Național de Diabet, gestionat de CNAS, a crescut exponențial atât în număr, cât și în consumul de resurse. În prezent, acest program include peste 1,3 milioane de pacienți înrolați.
În ceea ce privește abordarea preventivă, șefa CNAS a subliniat
De asemenea, a precizat că, deși numărul de persoane tratate între 2021 și 2025 este stabil, creșterea costurilor asociate este semnificativă.
Un aspect important al managementului bolii este că trei dintre fiecare patru pacienți beneficiari din programele curative au diagnosticul de diabet.
La nivel național, în cele 17 programe gestionate de CNAS se află 1,8 milioane de persoane, dintre care aproximativ 1,4 milioane sunt incluse în cadrul Programului de Diabet.
În ceea ce privește abordarea preventivă, șefa CNAS a subliniat că, deși diagnoza obezității apare rar în rapoartele de decontare și rambursare, costurile sunt generate de tratamente complexe, cum ar fi spitalizările continue și de zi, care sunt direct legate de starea de obezitate. Prin urmare, a propus o reorientare strategică către investițiile reale în sănătate, punând accentul pe prevenția realizată la nivelul medicului de familie.
Pe lângă aceste constatări macroeconomice și clinice, CNAS lucrează la soluții practice pentru pacienți. În mod concret, intenția este de a stabili un mecanism de finanțare dedicat consumabilelor necesare pentru pompele de insulină.
Acest mecanism va funcționa prin intermediul farmaciei cu circuit deschis, având scopul de a ușura povara financiară percepută de bolnavi. Larisa Mezinu-Bălan a reiterat că acest demers vizează reducerea stresului financiar resimțit de pacienți, o problemă adusă în mod repetat la cunoștințele instituției.
Ea a adăugat, în contextul discuției despre obezitate, că „obezitatea nu doarme”, solicitând acțiune imediată în momentul în care greutatea devine o problemă serioasă de sănătate.
