Cristi Danileț, după incidentul de la Recea-Cristur: Legi avem, dar cum le aplicăm? Despre dezinformare și panica online

Cine este Cristi Danileț?

România pare să reacționeze abia după ce se întâmplă ceva grav, iar apoi măsoară consecințele. Aceeași clasă politică, adesea responsabilă de dezinformare, se arată acum șocată și gata să ia măsuri drastice în urma incidentului de la Recea-Cristur.

„Nu aș susține introducerea unui simplu delict în România, prin care cel ce răspândește informații false să fie pedepsit. Ar fi o regulă prea generală și periculoasă pentru libertatea de exprimare. Instituții există. Ceea ce mi se pare neclar este protocolul operațional comun pentru momentul în care o dezinformare online devine un risc fizic la nivel local,” a declarat Cristi Danileț într-un interviu acordat după cazul Recea-Cristur.

Acolo, o ambulanță a fost atacată de săteni panicați de un zvon răspândit pe TikTok.

Cristi Danileț, avocat și fost judecător, a devenit o voce importantă în România în domeniul educației juridice pentru copii și tineri. El a inițiat proiectul Edujuris și este fondatorul VeDem Just, militând pentru introducerea educației juridice în școli și participând la sute de întâlniri cu elevi.

Este autorul unor manuale de educație juridică, printre care „Lift și Drept,” și a pregătit profesori pentru a preda această materie.

Prin cursuri și întâlniri în școli, el le explică elevilor, pe înțelesul lor, care sunt drepturile și responsabilitățile lor și ce consecințe pot avea acțiunile lor.

Câteva idei esențiale din interviul cu Cristi Danileț:

Dezinformarea online: cine e responsabil și ce facem acum?!

Frica nu justifică violența. Fiecare persoană este responsabilă pentru propriile acțiuni, chiar și atunci când este influențată de un zvon.

Legislația românească este deficitară în privința informațiilor false care provoacă panică, dar care nu constituie în mod explicit incitare la violență. Alte țări au implementat măsuri specifice, iar România ar putea analiza aceste modele fără a restrânge excesiv libertatea de exprimare.

PRESSHUB: Domnule Danileț, dacă ați fi în fața copiilor sau tinerilor din comunitatea care au văzut, crezut sau răspândit zvonul despre „ambulanța care fură copii,” ce le-ați spune? Ce trebuie să-i învățăm pe copii despre știrile false? Este suficient să le spunem „verificați informațiile”?

Cristi Danileț: Pentru un copil, „Verificați informația” este corect, dar prea abstract.

Eu predau o regulă în patru etape:

Dacă primești informații care spun că cineva răpește copii, pune bombe, otrăvește apa sau aleargă prin sat înarmat, nu le redistribui imediat „ca să știe toată lumea,” pentru că asta provoacă panică.

Adulții și TikTok: Cine

Trebuie căutată o sursă oficială, spus unui părinte, profesor sau polițist. Dacă pericolul este imediat, sună la 112. 2. Nu fi violent.

Și mai ales: nu încerca să verifici acuzația confruntându-te cu persoana pe care internetul o prezintă ca fiind un criminal.

Educația media trebuie să fie unită cu educația juridică. Copilul nu trebuie doar să știe că informațiile pot fi false.

Trebuie să știe ce are voie să facă atunci când se teme că o informație e adevărată. Prin urmare, dacă vezi pe internet că o ambulanță fură copii, nu trebuie să crezi imediat sau să-i urmărești. Dacă vrei să verifici, întreabă un adult responsabil, caută o sursă oficială.

Copiii ar trebui să fie învățați să folosească internetul, nu să fie conduși de el. Dacă există într-adevăr un pericol imediat, sună la 112. Dar nu blochezi o mașină, nu formezi un grup, nu ameninți și cu atât mai puțin folosești violența.

Am văzut în cazul Recea-Cristur că adulții au fost informați de copii că TikTok transmitea informații despre ambulanța care răpește copii. Nu există riscul ca, vorbind despre „copiii care au declanșat panica,” să transferăm responsabilitatea de la adulții care au ales violența?

Cristi Danileț: Copiii nu au ce căuta pe TikTok înainte de vârsta de 13 ani. Există reguli clare ale rețelelor sociale, dar, din păcate, părinții și profesorii nu le respectă.