Dunărea, barometrul crizei energetice: oare e prea târziu pentru soluții?!
Publicat: 04 august 2026, 07:19, de Radu Caranfil, în Energie
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UERomânia se confruntă cu o criză energetică tot mai adâncă, iar autoritățile par să-și pună speranțele în intervenții divine, în loc să culeagă roadele unor investiții și strategii bine planificate, care au lipsit ani la rând. Nu există semne că sistemul energetic va reveni la stabilitatea obișnuită până la jumătatea lunii august.
Cel mult, se anticipează o gestionare a crizei într-o stare de avarie controlată, bazată pe operarea unui reactor nuclear, pe o producție hidroelectrică limitată, pe importuri și pe un consum industrial redus.
Ploile insuficiente salvează Dunărea și energia României?!
Debitul Dunării la Baziaș este estimat să scadă la aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă, o valoare mult sub media multianuală a lunii august, care este de 3.900 metri cubi pe secundă. Specialiștii în hidrologie prevăd o creștere graduală a debitului abia după jumătatea lunii, însă această îmbunătățire nu garantează o revenire la niveluri de siguranță. Prin urmare, chiar și pe 19 august, Dunărea s-ar putea afla la limita inferioară a debitului, departe de normalitate. Din păcate, Dunărea nu reacționează la discuțiile politice sau la dispozițiile guvernamentale.
Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), perioada 3-10 august va aduce temperaturi ridicate și precipitații deficitare pe întreg teritoriul țării. Între 10 și 17 august, se anticipează precipitații apropiate de normal, la fel și în intervalul 17-24 august.
Deși situația pare să se îmbunătățească după 10 august, ploile „normale” nu vor fi suficiente pentru a reface debitele râurilor după luni de secetă severă.
Cernavodă sub presiune: Salvarea energetică a României e un miracol?!
Pentru ca Dunărea să își revină, sunt necesare ploi abundente și persistente în întregul bazin superior european, nu doar furtuni izolate sau averse scurte în anumite regiuni.
Cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, cu o capacitate totală de aproximativ 1.300 MW, furnizează în mod obișnuit aproape 20% din energia electrică a României. Funcționarea unității disponibile este asigurată prin măsuri excepționale, precum devierea apei și construcția unui baraj temporar.
Soluții limitate și iluzii: Ne mai salvează Dunărea de criza energetică?!
Deși România dispune de un potențial hidroenergetic semnificativ, acesta nu poate fi exploatat la capacitate maximă în condițiile actuale. Nici importurile de energie nu reprezintă o soluție infinită, fiind supuse fluctuațiilor pieței și disponibilității externe.
Între timp, diverși experți din media propun soluții simpliste, care implică mutarea apelor, interzicerea exporturilor sau repornirea reactoarelor, fără a lua în considerare complexitatea hidrologică, infrastructura existentă sau calendarele de implementare.
Aceste „proiecte fantasmagorice” sunt suficiente pentru a calma temporar opinia publică, dar nu oferă soluții reale la problemele structurale.