Ce era Comitetul pentru Justiție?
Luni, 6 iulie 2026, Curtea de Apel București a dat o lovitură Comitetului pentru Justiție, înființat de primarul Ilie Bolojan, anulându-i existența. Decizia instanței vizează actul prin care premierul crease acest organism – Decizia nr. 574 din 19 decembrie 2025.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEHotărârea, pronunțată de Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, nu este definitivă și poate fi contestată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Acest Comitet, înființat prin decizia premierului, funcționa ca un organism consultativ, fără personalitate juridică, sub conducerea unui reprezentant al Cancelariei Prim-ministrului.
Decizia Curții de Apel și implicațiile
Din componența sa făceau parte membri ai Cancelariei și ai Ministerului Justiției, iar la discuții puteau fi invitate și alte instituții, organizații ale societății civile sau internaționale.
Misiunea principală a Comitetului era să Legea nr. 303/2022 (statutul judecătorilor și procurorilor), Legea nr. 304/2022 (organizarea judiciară) și Legea nr. 305/2022 (Consiliul Superior al Magistraturii).
Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, reprezentată de avocata Elena Radu. Instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, respingând acțiunea împotriva acestuia, dar a respins excepțiile invocate de prim-ministru și de Cancelaria Prim-ministrului.
Parcursul sinuos al Comitetului
Această hotărâre are trei efecte majore: anulează actul administrativ de înființare a Comitetului, suspendă executarea Deciziei nr. 574 până la o soluție definitivă și îl obligă pe prim-ministru să plătească reclamantei suma de 120 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Chiar înainte de această decizie de anulare, Comitetul fusese deja blocat în martie 2026, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție care dispusese suspendarea sa. Deși hotărârea Curții de Apel nu este definitivă, premierul are posibilitatea de a o ataca cu recurs.
Rolul inițial al Comitetului era complex: analiza opiniilor asociațiilor de magistrați și ONG-urilor, organizarea de întâlniri, solicitarea de puncte de vedere, prezentarea de rapoarte de progres și propunerea de măsuri pentru a consolida imparțialitatea, independența și eficiența actului de justiție.