De ce a crescut datoria?
Datoria externă a României a atins un nou record: aproape 231 de miliarde de euro la sfârșitul lunii mai 2026. Această sumă reprezintă o creștere de 2,451 miliarde de euro față de sfârșitul anului 2025, conform datelor publicate de Banca Națională a României.
Culture picks
PNL cere sesiune extraordinară pentru PNRR: Miliarde de euro pentru România, în joc.
Turcan lovește în Platforma Conservatoare PNL: „Făcută în biroul lui Grindeanu!
Legea salarizării, un dezastru total: inechități de la A la Z, acuză Sanitas
PNL fierbe: Bolojan, sub tirul acuzațiilor pentru promovări controversate și demiteri în masăCifrele, confirmate și de experți, subliniază o tendință îngrijorătoare.
Creșterea datoriei externe în primele cinci luni ale acestui an are mai multe cauze. Printre acestea se numără nevoia de a finanța deficitul extern, refinanțarea bugetului pentru datoriile vechi și o creștere a consumului din sectorul public.
Practic, statul și-a acoperit cheltuielile apelând la împrumuturi din exterior.
Datoria externă a României explodează: ce riscuri ne pândesc acum?!
Un alt factor important este datoria pe termen scurt, în special cea din sectorul privat. Companiile românești au accesat împrumuturi externe pentru a-și susține afacerile.
De asemenea, băncile comerciale din România s-au împrumutat de la băncile-mamă străine pentru a finanța credite în lei și valută. Această componentă a datoriei este mai volatilă și mai vulnerabilă la schimbările de pe piețele financiare internaționale, aducând un plus de incertitudine.
O datorie externă atât de mare expune economia românească la șocuri externe. Vorbim aici de o posibilă creștere a ratelor dobânzilor pe piețele internaționale sau o scădere a interesului investitorilor pentru țările emergente. Deși aceste riscuri par gestionabile în 2026, ele se pot materializa în perioada următoare.
Analiștii financiari și instituțiile internaționale, precum Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, avertizează că adevăratele efecte ale acestei datorii nu se vor resimți pe deplin până în 2027. Atunci, o parte semnificativă a datoriilor contractate în anii anteriori va ajunge la scadență, iar refinanțarea se va face în condiții mult mai dificile, cu dobânzi mai mari.
Structura actuală a cheltuielilor bugetare arată că prea mulți bani se duc spre consum, în special către pensii și salarii în sectorul public, în timp ce investițiile rămân mult sub nivelul necesar pentru o dezvoltare sustenabilă.
