Disparități șocante în educație: Elevii de la sat, dezavantajați față de cei de la oraș

Care este viitorul tinerilor din mediul rural?

Disparitățile în sistemul educațional românesc sunt mai adânci decât am crede. În timp ce rata de promovare în orașe atinge un respectabil 75,76%, în mediul rural aceasta scade dramatic la doar 52,22%.

Culture picks

La Târgu Mureș ia naștere primul consorțiu medical din RomâniaUE condamnă declarațiile ministrului sârb despre epurarea etnicăPSD sprijină PNRR, dar refuză proiecte guvernamentale esențialeEdil PSD din Timiș trimis în judecată pentru nereguli financiare

Vorbim despre o diferență de aproape 50%, un decalaj uriaș care, potrivit Consiliului Central de Educație, reflectă direct efectele politicilor de austeritate din ultimii 31 de ani asupra învățământului urban.

Ministerul Educației a confirmat aceste cifre, arătând că, în ciuda eforturilor de promovare a sistemului de educație rurală, rezultatele primilor trei ani indică o rată de promovare de până la 76,7% în mediul urban, comparativ cu doar 52,22% la sate.

Practic, un elev din oraș are șanse cu aproape 50% mai mari să promoveze examenul de licență decât un coleg de la sat. Expertul în educație Marian Staš subliniază că această discrepanță nu este întâmplătoare sau pur geografică, ci este rezultatul unor măsuri de austeritate care au afectat disproporționat zonele rurale.

Un exemplu elocvent al acestor măsuri îl găsim în anul școlar 2010-2011, când Ministerul a solicitat o reducere de aproximativ 1.000 de unități de învățământ și tot atâtea clase mici. Consecința estimată a fost o pierdere de 15.378 de locuri de muncă, o creștere a raportului elevi/preșcolari și o mărire a numărului mediu de elevi în clasă.

Care este prețul austerității în școli?

Acesta este un caz clasic de consolidare bugetară, cu efecte negative directe asupra calității educației.

Situația s-a repetat, sub o altă formă, în 2025, cu un impact similar.

În august 2025, Ministerul a anunțat că aproximativ 850 de unități cu personalitate juridică nu mai îndeplineau pragul minim de elevi/preșcolari impus de noua lege fiscală.

În plus, 507 unități cu personalitate juridică au fost nevoite să se conformeze noii legislații privind personalitatea juridică.

Aceste decizii au avut un impact major, mai ales având în vedere că aproximativ 45% dintre copiii de vârstă școlară trăiesc în mediul rural, unde resursele sunt deja limitate.