Europa se implică în negocierile pentru pace, dar Putin impune condiții stricte Ucrainei

Jared Kushner pe pista Aeroportului Vnukovo, gata să plece din Moscova!

Moscova a cedat parțial cererilor europene de implicare directă în procesul de negociere a păcii, o mișcare care semnează o schimbare de poziție după ce Kremlinul se opunea categoric oricărei participări a continentului european la masa de dialog. Declarația a fost făcută joi de Steve Witkoff, emisarul special al președintelui Donald Trump, imediat după întâlnirea cu Vladimir Putin la Kremlin.

Deși liderul rus inițial susținea că Statele Unite trebuie să se consulte cu aliații săi europeni pentru a clarifica dacă aceștia doresc pacea sau continuarea conflictului, acceptarea prezenței europenilor la următoarea rundă de negocieri reprezintă un pas important.

Conform rapoartelor din presa internațională, inclusiv cele ale The Washington Post, există semne clare că procesul de negociere se îndreaptă spre o stăpânire a impasului. Rusia a argumentat în repetate rânduri că Europa este „parte la război” prin sprijinul oferit Ucrainei, o poziție care a generat tensiuni suplimentare în dialog. În plus, Putin a exprimat o rezistență fermă față de planurile elaborate de europeni și de administrația Trump pentru garantarea securității postbelice a Ucrainei, considerând aceste propuneri ca amenințări directe la adresa suveranității și securității Rusiei.

Steve Witkoff, însoțit de Jared Kushner, ginerele președintelui american, a subliniat importanța includerii europenilor în proces. „Europenii se vor alătura următoarei întâlniri, ceea ce considerăm o evoluție pozitivă, deoarece sunt partenerii noștri și implicarea lor este esențială”, a declarat Witkoff în fața presei la Moscova.

Totuși, după discuțiile din joi, rămâne neclar cine va participa efectiv la viitoarele sesiuni și în ce format se vor desfășura aceste negocieri, o incertitate care complică planificarea diplomatică.

Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a oferit o reacție mai rezervată. La conferința de presă organizată după plecarea delegației americane din capitala Rusiei, Ușakov nu a confirmat explicit participarea unei delegații europene. „Sunt dornici să se alăture negocierilor, dar, așa cum a declarat președintele nostru, trebuie să decidă dacă doresc pacea sau continuarea războiului”, a spus Ușakov, arătând o atitudine mult mai puțin entuziastă decât cea a lui Witkoff.

„Până acum, toate acțiunile lor concrete indică a doua opțiune”, a adăugat consilierul rus, subliniind că comportamentul european pare să fie orientat spre continuarea conflictului.

Jared Kushner, pe pista Aeroportului Vnukovo în timp ce delegația americană se pregătea să părăsească Moscova, a caracterizat discuțiile cu Putin ca fiind productive și ample. „Cred că, în ansamblu, au fost discuții foarte detaliate pe toate temele, care, sper, vor sta la baza următoarelor discuții multilaterale”, a afirmat el.

Cei doi emisari americani au ajuns la Moscova direct de la Abu Dhabi, unde au condus primele negocieri directe dintre delegațiile rusă și ucraineană din ultimele nouă luni.

În paralel, negociatorii americani s-au întâlnit la Abu Dhabi și cu echipa ucraineană și cu oficiali europeni, o mișcare care a evidențiat eforturile de mediere multilaterale.

Un punct de tensiune majoră rămâne chestiunea prezenței trupelor europene în Ucraina. Deși Putin a primit joi emisarii lui Trump, el a reafirmat poziția fermă a Kremlinului privind acordul de securitate postbelic. Încă de la început, am afirmat că prezența trupelor străine în Ucraina este absolut inacceptabilă pentru noi.

Considerăm că aceasta reprezintă o amenințare la adresa securității Rusiei, a declarat liderul rus.

Europenii sunt conștienți de acest lucru.

Și ce auzim de la ei? Că, odată ce se va ajunge la un acord de pace, vor desfășura imediat trupe în Ucraina?, a comentat Putin cu o nuanță de iritare.

Ce înseamnă asta?

Pentru noi, aceasta constituie o țintă militară legitimă. Războiul s-ar relua instantaneu, a amenințat el, subliniind că orice prezență militară europeană ar fi tratată ca o provocare directă.

Oficiali europeni de rang înalt, inclusiv Franța și Germania!

Contextul acestor negocieri este legat de întâlnirea din august 2025 din Alaska dintre Trump și Putin, la care președintele american părea pregătit să facă concesii majore în detrimentul Ucrainei. În urma acelei întâlniri, liderii europeni s-au deplasat la Casa Albă și au elaborat un plan de securitate postbelic acceptabil pentru Kiev.

Acest plan prevedea sprijin aerian și de informații din partea Statelor Unite, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că 26 de țări s-au angajat să asigure respectarea oricărui armistițiu, inclusiv prin desfășurarea unei „forțe de garantare” în Ucraina.

Witkoff a precizat că Statele Unite erau pregătite să ofere garanții de securitate bazate pe articolul 5, dar nu în cadrul NATO, ci direct din partea SUA și a altor țări europene, referindu-se la clauza de apărare colectivă.

Înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi, Kushner a declarat că SUA sunt pregătite să conducă o dezbatere amplă privind o nouă ordine de securitate europeană. Această declarație a generat îngrijorare printre partenerii europeni, deoarece reluă argumentele rusești din sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022, perioadă în care oficialii ruși insistau că securitatea Rusiei este amenințată de extinderea NATO spre est.

Aceste afirmații au fost respinse categoric de președintele de atunci, Joe Biden.

Europenii s-au opus ideii unei noi arhitecturi de securitate dictate de Kremlin, subliniind că negocierile privind securitatea postbelică ar trebui să aibă loc doar după declararea unui armistițiu și înghețarea luptelor de-a lungul liniilor de front actuale.

O delegație de oficiali europeni de rang înalt, inclusiv reprezentanți ai Franței, Germaniei, Marii Britanii și Italiei, s-a deplasat la Abu Dhabi, dar nu a participat la discuțiile directe cu Rusia. Vladimir Medinski, negociatorul principal al Kremlinului, a comentat că nu este clar „despre ce am putea discuta cu ei”. Unii lideri europeni au exprimat dubii asupra utilității participării la aceste discuții.

António Costa, președintele Consiliului European, care va prezida vineri la Dublin o reuniune a celor 27 de șefi de stat și de guvern ai Uniunii Europene, a subliniat că Europa avea o arhitectură de securitate funcțională până când aceasta a fost subminată și distrusă de invazia rusă.

„Orice discuție viitoare pe această temă trebuie să țină cont de acest aspect”, a declarat Costa.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis avertismente către susținătorii săi europeni, subliniind că SUA și Rusia discută deja despre garanțiile de securitate. „Când americanii și rușii discută despre aceste aspecte, nu este vorba doar despre Ucraina”, a avertizat Zelenski.

„De fapt, este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa și Rusia, iar noi considerăm această abordare puștin ciudată”, a subliniat el.

Kristen Michal, prim-ministrul estonian, a descris situația ca fiind o „capcană” în care Europa este dusă prin dezbaterile privind alegerea unui emisar și discuțiile despre arhitectura de securitate în schimbul unui loc la masa negocierilor. Michal a afirmat că Putin încearcă de mult timp să slăbească poziția NATO și că această strategie este o „tactică de a cere tot ce este imposibil”.

„În acest moment, ne aflăm în capcană”, a declarat el reporterilor.

„Problemele europene țin de competența Uniunii Europene și a NATO și nu trebuie discutate cu Rusia”, a punctat liderul baltic.

Iuri Ușakov a anunțat că Putin va continua discuțiile cu Trump privind războiul din Ucraina în cadrul unei întâlniri programate săptămâna viitoare în China. „Rusia este pregătită să înceapă imediat discuții, împreună cu Statele Unite, cu privire la propunerile referitoare la securitatea europeană”, a spus consilierul Kremlinului.

„Actualul sistem de securitate european nu funcționează și sperăm că europenii vor sprijini o nouă arhitectură a securității indivizibile, pe care Rusia și Statele Unite sunt pregătite să o stabilească”, a adăugat Ușakov, reafirmând viziunea rusă privind ordinea de securitate europeană.

Cererile Kremlinului privind o voce mai puternică în aranjamentele de securitate ale Europei nu sunt noi. Aceste cereri au fost prezentate sub formă de ultimatumuri adresate SUA și NATO la începutul anului 2021. În timp ce formulau aceste cereri, oficialii ruși au insistat repetat că securitatea lor este amenințată de extinderea NATO și de poziția Ucrainei. Această poziție a fost respinsă ferm de administrația Biden, care a considerat ultimatumurile ca fiind o încercare de a slăbi structura apărării colective a NATO.