Exodul de la catedră: De ce o treime dintre profesori vor să renunțe la învățământ

Sunt profesorii mai stresați decât medicii?

Situația din școlile românești a atins un punct critic.

Culture picks

Muncitori străini refuzați la tratamente în România, deși plătesc contribuții de sănătateLegea salarizării, mărul discordiei: Guvernul Bolojan contestat, PSD și PNL negociază în plină vacanță parlamentarăAlarmă falsă la Spitalul Botoșani: miros de canalizare, nu de gazeAlba Iulia, orașul fără mașini murdare: Amenzi usturătoare pentru proprietarii neglijenți

Un studiu recent, realizat în primăvara anului 2026, dezvăluie o realitate îngrijorătoare: la finalul anului școlar 2025-2026, peste o treime dintre cadrele didactice iau serios în calcul să părăsească sistemul de învățământ.

Motivele sunt cât se poate de clare: un volum de muncă sufocant, sarcini administrative interminabile și un nivel de stres care a devenit insuportabil.

Cercetarea, care a analizat 518 profesori din învățământul preuniversitar, arată că jumătate dintre aceștia se confruntă constant cu situații tensionate la locul de muncă.

Cifra este alarmantă dacă o comparăm cu alte sectoare: profesorii sunt mai stresați decât medicii de familie (45%) și aproape dublu față de populația urbană activă, unde rata stresului este de 26%.

Riscul de burnout nu îi ocolește pe nimeni, însă 14% dintre profesori se află deja într-o zonă de pericol major. Fenomenul lovește cu precădere cadrele didactice sub 45 de ani, pe cele care predau la gimnaziu și pe cele din București.

Sunt profesorii români pe cale de a-și pierde sănătatea?

Deși pasiunea pentru meserie încă există, doar o treime dintre dascăli reușesc să găsească un echilibru între viața profesională și cea personală. Birocrația excesivă este „inamicul” principal, două treimi dintre profesori plângându-se că pierd timp prețios cu hârtiile, în loc să se concentreze pe predare.

Totuși, nu totul este sumbru.

Relațiile cu colegii rămân un punct forte, 84% dintre respondenți declarând că au parte de un climat colegial sănătos, iar 76% apreciază accesul la cursuri de perfecționare.

Pentru a opri acest exod, profesorii cer măsuri concrete: digitalizarea birocrației, salarii corelate cu performanța, clase mai puțin aglomerate și acces la suport psihologic.

Studiul, realizat de Institutul InIm în parteneriat cu Frappé Digital, este prima radiografie care pune față în față starea de bine a dascălilor cu cea a altor categorii profesionale din România.