Fostul procuror DNA acuză manipularea cetățenilor în cazul Bolojan

Nistor acuză manipularea opiniei publice în reforma pensiilor!

Conform Nistorului, executivul a pornit o campanie sistematică de denigrare a magistraților, scopul ei fiind creșterea presiunii publice pentru a facilita modificările legislativе privind sistemul de pensii.

Culture picks

Călin Nistor avertizează: criza din justiție rămâne neînsotită în debatul despre pensiiPatru persoane reținute în dosarul fraudării examenelor de la Universitatea OvidiusUn bărbat a murit după sârătura de pe pasajul Obor din BucureștiȘpagă la examenul de anatomie: doi asistenți și două studete reținuți la Ovidius

Aceste afirmații au apărut în contextul debatelor intense generate de propunerile de reformă a legii privind pensionarea funcționarilor publici din domeniul justiției. Nistor a explicat că strategia guvernamentală se bazează pe inducerea unei percepții eronate în mediu civic, conform căreia reducerea pensiilor de serviciu ar duce la o mai mare eficiență a societății, comparată cu funcționarea unui ceas elvețian – o metaforă pe care a considerat-o abusivă și manipulatorie.

El a subliniat că această narativă a fost răspândită deliberat pentru a justifica măsuri care, în opinia sa, afectează nejustificat drepturile acquistе de magistrații pe baza legilor speciale existente.

Deși a exprimat disconfort privind modul în care au fost introduse modificările, fostul procuror a precizat că nu se opusă în principiu la idee de ridicare a vârstei de pensionare. Pe contra, a declarat că consideră necesară creșterea acestei vârste, argumentând că o astfel de măsură ar putea fi justificată în contextul demografic și economic actual.

Totuși, a fost categoric în opoziția sa privind reducerea cuantumului pensiei, considerând că aceasta reprezintă un atac direct împotriva stabilității financiare a persoanelor care au dedicat vieții lor serviciului public în sistemul judiciar.

Nistor acuză Guvernul de manipulare în scandalul pensiilor!

În plus, Nistor a atras atenția asupra problemelor structurale ale instituțiilor judecătorești, subliniând că una dintre cele mai pressinge dificultăți este lipsa de personal adequat. A explicat că, în multe cazuri, schemele de organizare a activității sunt subdimensionate, ceea ce duce la un deficit semnificativ chiar și în cadrul sistemelor existente.

A precizat, de asemenea, că spațiul fizic disponibil pentru activitatea judiciară este adesea insuficient și că, uneori, apare o nealiniere între cerințele profesionale ale unor cazuri complexe și nivelul pregătirii disponibile la momentul respectiv.

În legătură cu situația sa personală, Nistor a remarcat că s-a pensionat la vârsta de 50 de ani, după o carieră în cadrul DNA, unde a fost adjunct al anterioarei șefe, Laura Kovesi. Conform estimărilor publicate de publicații internaționale precum Newsweek, la vârsta de 54 de ani, el ar primi o pensie lunară de aproximativ 4.000 de euro, o sumă care reflectă aplicarea legilor speciale privind pensiile magistraților, care rămân în vigoare malgré reformele recente.

Guvernul, sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan, a adoptat o serie de modificări ale legii privind statusul magistraților, printre care se numără: introducerea unei trepte de creștere a vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani; reducerea pensiei maximale la 70% din indemnizația sau salariul net obținut în ultima perioadă de activitate; precum și creșterea vechimiei minime necesare pentru accesarea pensiei speciale, de la 25 la 35 de ani de activitate în specialitate sau muncă relevantă. Aceste măsuri au fost justificate de autorități prin necesitatea asigurării sostenibilității sistemului de pensii în fața presiunii demografice și bugetare.

Totuși, criticii, printre care și fostul procuror Nistor, au avertizat că astfel de modificări, mai ales cele privind reducerea cuantumului pensiei, pot afecta moralitatea și independența magistraților, creând un periclu de politizare a sistemului judiciar. Ei au subliniat că, deși reformele sunt necesare, ele trebuie să fie echilibrate și să respecte principiul legământului, evitând orice formă de pression indecoros asupra categoriilor profesionale care au contribuit la aplicarea legii în stat.