Știri. Actualitate. București.
Actualitate

HORECA cere decolmatarea urgentă a canalului Uzlina din Deltă

Impactul asupra mediului și economiei Industria HORECA trage un semnal de alarmă: canalul Uzlina din Delta Dunării are nevoie urgentă de decolmatare

HORECA cere decolmatarea urgentă a canalului Uzlina din Deltă

HORECA: Delta, sufocată de nepăsare, când va fi salvată?!

Industria HORECA trage un semnal de alarmă: canalul Uzlina din Delta Dunării are nevoie urgentă de decolmatare. Reprezentanții din turism compară situația cu un copac căzut pe un drum național, unde nimeni nu ar accepta scuza că „există proiecte în evaluare”.

Președintele Asociației Patronale din Turism (APT), Daniel Ilușcă, a subliniat marți importanța strategică a zonei. Canalul Uzlina este principala poartă de acces pentru turiștii care ajung în Murighiol și vor să exploreze inima Deltei: Mila 23, Uzlina, Letea, Caraorman. Mai mult, Ilușcă a identificat o dragă funcțională la doar 10 kilometri de locul unde ar trebui să intervină.

Este vorba despre libera circulație.

Nu cred că pe un drum național sau european, dacă un copac cade, ni se va spune că există proiecte în evaluare.

Avem nevoie de intervenție imediată, la sol, pentru că prin acest canal și prin Lacul Uzlina, unde nivelul apei este probabil sub 50 cm, se ajunge în localități precum Mila 23, Caraorman, Uzlina, Letea.

Trebuie depuse eforturi pentru situații de urgență, a declarat președintele APT.

Proiecte blocate și fonduri pierdute

Lipsa decolmatării nu afectează doar turismul, ci și ecosistemul fragil al Deltei.

Daniel Ilușcă avertizează că stagnarea apei duce la eutrofizare, un fenomen care are consecințe grave, inclusiv încurajarea braconajului, o problemă persistentă în ultimii 25 de ani.

În viziunea sa, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) trebuie să găsească soluții rapide pentru intervenții punctuale. O decolmatare strategică a canalului Uzlina ar putea salva zona pentru patru sau cinci ani.

Eliminarea canalului și a lacului Uzlina a fost un proiect superb.

Zona s-ar fi transformat într-o poartă cu ape limpezi și păsări. Ar fi fost o oază de frumusețe, a amintit Daniel Ilușcă. Din păcate, actualizarea studiului de fezabilitate a cerut și obținerea acordului de mediu.

Un studiu de impact, inițial nesolicitat, a durat aproape un an, blocând proiectele esențiale și ducând la pierderea a 30 de milioane de euro.

„De asemenea, ar fi fost un proiect de succes pentru populația Deltei și ar fi arătat că Delta nu-și datorează moartea, că Delta poate fi un paradis verde”, a conchis președintele APT.

Nivelul Dunării și reziliența Deltei

Liderul patronatelor din turism recunoaște că nivelul scăzut al Dunării a avut un impact, dar nu unul catastrofal asupra întregii rezervații.

Mă așteptam la unul mai mare, sincer vorbind, pentru că Delta încă mai are o suprafață, și la acest fenomen de colmatare prelungit fără intervenție umană, efectele au fost mai mari.

Dar având în vedere că Delta are o zonă mai mare decât județul Brașov, iar volumul de apă este ridicat, iar Marea Neagră rămâne constantă la nivel, chiar dacă Dunărea este în scădere, cumva ne ajută, a explicat Daniel Ilușcă.

Recent, ARBDD a anunțat aprobarea decolmatării a două canale din rezervație, Baltenii de Jos și Periteasca, pentru a asigura accesul comunităților locale. Eliminarea colmatării lacului și canalului Uzlina a fost un proiect inițiat de ARBDD în urmă cu mai mulți ani, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Acesta ar fi trebuit să se finalizeze la sfârșitul acestui an, dar a fost suspendat anul trecut, în urma unei decizii de a opri proiectele care nu puteau fi încheiate până la termen.

Conducerea actuală a instituției, sub tutela Ministerului Mediului, intenționează să-l reia. La sfârșitul anului 2020, ARBDD anunțase lansarea a trei proiecte de decolmatare a aproximativ 150 km de canale din rezervație.

More stories:

Content written by Cristina Barbu for stiri-din-bucuresti.ro editorial team, AI-assisted.

Share:

Leave a comment