Jumătate dintre elevii României sunt analfabeți funcțional

De ce a rămas neschimbat curriculum-ul românesc de la 1990?

Deficitul cognitiv masiv: Oamenii din România nu mai înțeleg ce citesc, conform datelor PISA 2025

Publicarea recentă a rezultatelor obținute în cadrul evaluării internaționale PISA a confirmat temerile analiștilor, relevând un tablou extrem de sumbru al performanței academice.

Totuși, șocul nu provine din simpla constatare a unor note mici, ci din persistența unei curbe descendente a calității instructiv-educative a tinerilor din România.

Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), instituție la aderarea căreia România aspiră activ, organizează la fiecare trei ani o serie de teste standardizate destinate elevilor.

Scopul acestor verificări este de a măsoara capacitatea de înțelegere a limbii materne, precum și competențele în domeniile științelor și matematicii.

Datele corespunzătoare anului 2025, a căror analiză detaliată a devenit publică ieri, indică faptul că aproximativ 50% dintre elevii din România se încadrează în categoria „analfabetismului funcțional”. Acești tineri întâmpină dificultăți majore în decriptarea sensului textelor citite și în luarea deciziilor bazate pe operațiuni aritmetice elementare.

Pentru a contextualiza aceste valori, media înregistrată la nivel global pentru statele membre ale OCDE este de 482 de puncte la științe, 461 la înțelegerea lecturii și 463 la matematică.

În contrast, indicatorii pentru România sunt semnificativ inferiori: 425 de puncte la științe (cu o scădere de 3 puncte față de ediția din 2022), 413 de puncte la înțelegerea citirii (un deficit de 16 puncte comparativ cu 2022) și 419 de puncte la matematică (o reducere de 9 puncte față de referința anterioară). Ministerul Educației a evidențiat disparitățile existente între zonele urbane și cele rurale, oferind diferențele absolute fără a dezvălui scorurile absolute.

Analizând aceste decalaje – de 109 puncte la matematică, 98 la științe și 94 la lectura – și aplicând ponderile de testare (40% pentru mediul rural și 60% pentru cel urban), se conturează o imagine clară: elevii din orașe se situează în jurul mediei statelor dezvoltate economic din OCDE, în timp ce colegii lor din sate se află la limita inferioară a spectrului de performanță.

Ce determină această formă de analfabetism și care sunt consecințele asupra vieții cotidiene?

O concluzie centrală derivată din ultima campanie de testare PISA sugerează că polarizarea socială din România se accentuează, iar sectorul rural rămâne, în mod cronic, neglijat. Printre cele mai alarmante descoperiri ale studiului din 2025 este dependența excesivă a succesului academic de variabile externe, precum originea familială sau localizarea instituției de învățământ.

Această problemă structurală a sistemului educațional necesită o intervenție urgentă. Nicușor Dan, președintele României, a emis deja o declarație privind aceste rezultate dezamăgitoare.

Existența a aproape jumătate din populația tânără într-o zonă de analfabetism funcțional explică numeroasele deficiențe actuale ale țării, dar constituie, în special, un avertisment puternic pentru riscurile viitoare. Deficitul de forță de muncă calificată și de specialiști, într-un context de progres tehnologic accelerat, devine o barieră majoră pentru dezvoltarea economică sustenabilă.

Impactul „meditațiilor” și instabilitatea politică

De ce România rămâne în coada clasamentului PISA, deși educația e mereu pe buze?

Educația a devenit un subiect recurent, aproape ritualic, în discursul politic. Liderii declară îngrijorare constantă, dar soluțiile concrete lipsesc. Este necesar un pact național, respectat de toate partidele, pentru a inversa trendul negativ. În ultimele 25 de ani, România a schimbat 25 de miniștri ai Educației, ceea ce echivalează cu o rotație anuală a șefului portofoliului. O astfel de volatilitate a conducerii și a viziunii strategice împiedică construcția oricărei reforme durabile.

O parte substantială din discrepanța de performanță dintre elevii urbani și cei rurali este generată de fenomenul răspândit al cursurilor private suplimentare („meditații”).

Părinții din mediul urban dispun de resurse financiare superioare, permițându-le achitarea acestor servicii. Această situație ilustrează un eșec al statului, care transferă o povară financiară considerabilă asupra famililor.

De la revoluția din 1990, curriculum-ul a suferit modificări minime.

Practic, cadrele didactice nu sunt pregătite sau antrenate pentru a stimula Inspectoratele școlare sunt marcate de politicizare, iar autoritățile locale nu reușesc să protejeze profesorii. Aceștia, la rândul lor, nu mai pot impune disciplina și comportamentul civilizat, lipsiți de instrumentele coercitive specifice regimului comunist.

Progresia în cariera didactică se realizează încă prin intermediul relațiilor personale („pile”), într-un sistem birocratic care descurajează inițiativa și nu recompensează dedicația dascălilor pasionați.

Mai mult, se promovează un tip de excepționalism populist și dăunător, în care atenția se concentrează exclusiv pe elevii cu rezultate excelente, ignorând restul clasei.

Oportunități mari, înțelepciune puțină

În final, problema nu stă doar în volumul resurselor bugetare, ci în modul ineficient în care acestea sunt alocate, lipsite de program coerent și de criterii de performanță adaptate realităților contemporane. Se încurajează greșit focalizarea pe un grup restrâns de elevi excelenți, care se descurcă independent, în detrimentul efortului de ridicare a nivelului general al întregii clase.

Elevii de elită pleacă adesea din țară, în timp ce România are nevoie de cetățenii obișnuiți, care pot deveni competenți dacă primesc sprijinul adecvat.

Paradoxal, copilul de astăzi beneficiază de cele mai mari oportunități de educație, formare și realizare profesională din istoria națiunii. Cum se explică, însă, faptul că, deși are acces la o lume vastă, acesta rămâne blocat în rețelele sociale, pierdut în iluzii și modele superficiale?

În viziunea mea, lacuna fundamentală a sistemului educațional românesc este absența unui mesaj simplu și consistent, transmis sistematic către părinți și elevi de către educatori și profesioniști cu experiență bogată.

Mesajul ar trebui să sublinieze că nu există scurtături, iar succesul și satisfacția profesională necesită efort și muncă susținută. Restul contează mai puțin.

Articolul a apărut inițial pe spotmedia. ro sub titlul: Jumătate dintre elevii României sunt analfabeți funcțional.

Un viitor de AUR ne așteaptă.