Marea Neagră, cea mai periculoasă zonă maritimă: 570 nave lovite și 40 marinari morți în 2026

Numărul atacurilor a crescut brusc în timpul verii!

Traseul maritim prin Marea Neagră s-a transformat într-una dintre cele mai amenințătoare căi de navigație la nivel global. De la începutul anului 2026, peste 570 de vase au fost ținte ale atacurilor, iar cel puțin 40 de marinari au pierdut viața.

Pentru comparație, în Strâmtoarea Ormuz au fost înregistrate doar 24 de decese confirmate, conform datelor furnizate de compania de securitate maritimă Ambrey și de Organizația Maritimă Internațională, menționate de Financial Times.

Pericolul s-a intensificat semnificativ în ultimele luni. Doar în intervalul iulie-septembrie au fost vizate 387 de vase, o cifră de peste cinci ori superioară celei din trimestrul anterior. Echipajele fac față la lovituri cu drone, rachete și ambarcațiuni explozive, pe fondul unei escaladări a confruntării dintre Rusia și Ucraina în spațiul maritim.

Situația a devenit critică și pentru România și Bulgaria.

În luna octombrie, mai multe vase comerciale au fost atinse în apropierea malurilor celor două țări, inclusiv în zonele lor economice exclusive și, într-un caz, în apele teritoriale românești. Contraamiralul Constantin Ciorobea, fost locțiitor al șefului Secției operații informaționale din comandamentul NATO JFC Naples, a explicat pentru Newsweek cum trebuie înțeleasă această escaladare și ce pași ar putea întreprinde România împreună cu aliații săi.

Dimensiunea riscului la care sunt expuși navigatorii este evidentă din cifrele prezentate de Financial Times. Peste 570 de vase au fost lovită în Marea Neagră de la începutul anului, iar numărul marinarilor decedați a atins cel puțin 40. În Strâmtoarea Ormuz, ca contrast, au fost confirmate 24 de decese. Unele evaluări sugerează că frecvența atacurilor în Marea Neagră depășe de peste șase ori cea din zona Golfului Persic.

Amenințarea afectează navigatorii de pe petroliere, vase de marfă și transportatoare de cereale, care trebuie să traverseze o zonă unde loviturile pot surveni atât pe rutele comerciale, cât și în vecinătatea porturilor.

Creșterea incidentelor a modificat și percepția marinarilor despre aceste misiuni.

Oleg Grygoriuk, președintele Sindicatului Lucrătorilor din Transportul Maritim din Ucraina, a descris pentru Financial Times riscurile la care se expun echipajele: „Pentru mine, Marea Neagră și escalele în porturile ucrainene sunt aproape sinucigașe”, a afirmat. „Sentimentul general este că există o amenințare permanentă pentru viața oamenilor”, a adăugat sindicalistul.

Numărul atacurilor a crescut brusc în timpul verii. În al treilea trimestru, între iulie și septembrie, au fost atinse 387 de vase. În medie, în această perioadă au fost înregistrate peste patru atacuri pe zi. Nici consecințele economice nu pot fi ignorate. Armatorii devin tot mai reticenți în a-și trimite vasele în zonă, iar costurile asigurărilor împotriva riscurilor de război au crescut. În plus, companiile trebuie să ia în calcul dificultatea de a găsi marinari dispuși să accepte curse considerate tot mai periculoase.

Atacurile cu drone au ajuns în apropierea coastelor României și Bulgariei. În octombrie, seria de lovituri asupra vaselor comerciale s-a extins spre partea de vest a Mării Negre, în apropierea teritoriilor României și Bulgariei. Cel puțin șapte vase au fost atinse în această zonă, potrivit relatărilor internaționale.

Unele dintre ele au luat foc sau s-au scufundat, iar echipajele au fost nevoite să ceară ajutor.

Lojiturile au avut loc în zonele economice exclusive ale celor două state membre NATO și, în cel puțin un incident, în apele teritoriale ale României. În mai multe cazuri, autoritățile au suspectat implicarea Rusiei, însă responsabilitatea pentru toate incidentele nu a fost stabilită public cu certitudine.

Bilanțul victimelor trebuie analizat cu atenție, deoarece unele raportări îi includ împreună pe marinarii morți și pe cei dispăruți. Într-o relatare publicată de Associated Press, două persoane erau confirmate decedate, iar cel puțin 25 erau date dispărute.

Ulterior, după atacul asupra navei Khoryv, care s-a scufundat în apropierea coastei românești pe 23 octombrie, Reuters relata că cel puțin șapte vase comerciale fuseseră lojită în ultimele două săptămâni, iar aproximativ 30 de marinari erau morți sau dispăruți.

Pentru România, asemenea incidente reprezintă un motiv serios de îngrijorare.

O explozie produsă în apropierea coastei poate pune în pericol nu doar echipajele, ci și infrastructura și obiectivele strategice din Marea Neagră.

Contraamiralul Constantin Ciorobea consideră că atacurile rusești trebuie privite și în contextul confruntării dintre Moscova și Kiev pentru controlul rutelor maritime.

În opinia sa, lojiturile asupra vaselor comerciale reprezintă o metodă de presiune economică asupra Ucrainei, după ce Rusia nu a reușit să blocheze complet activitatea porturilor ucrainene de la Dunăre.

O asemenea strategie ar putea avea consecințe?

Într-un fel atacurile Rusiei cu drone în Marea Neagră vin ca un răspuns la măsurile similare luate de Ucraina care a lovit vase rusești, inclusiv în portul Novosibirsk.

Putin a încercat să anihileze porturile Ucrainei de pe Dunăre și în mod evident nu a reușit. Probabil că acest lucru l-a enervat foarte rău. Asta mai ales că și frontul terestru este într-un impas strategic, așa cum a spus și Rubio (Marco Rubio-m. red.).

Trupele Rusiei nu au făcut un pas înainte în Donbas, de exemplu.

Atunci Kremlinul a decis să atace vasele comerciale din Marea Neagră care au vreo legătură cu Ucraina. Practic, Putin vrea să blocheze economic Kievul.

Vrea să sugrume importurile și exporturile Ucrainei, spune Constantin Ciorobea. Potrivit contraamiralului, Kremlinul urmărește să îngreuneze aprovizionarea Ucrainei și să afecteze exporturile acesteia. Lovirea vaselor care au legături comerciale cu Kievul ar putea descuraja armatorii să mai accepte transporturi către porturile ucrainene.

O asemenea strategie ar putea avea consecințe și asupra statelor din regiune, deoarece atacurile nu se mai limitează la zonele aflate direct în apropierea coastelor Ucrainei.

Vase comerciale care transportă mărfuri către sau dinspre porturile ucrainene pot ajunge în situații periculoase inclusiv în apropierea României și Bulgariei.

Constantin Ciorobea consideră că România trebuie să colaboreze mai strâns cu Bulgaria și Turcia pentru securizarea traficului maritim din Marea Neagră. În opinia sa, o astfel de cooperare ar putea contribui la protejarea vaselor care circulă către și dinspre Ucraina.

Trebuie să ne coordonăm misiunile de securitate în Marea Neagră cu Bulgaria și Turcia. Nu este o misiune foarte dificilă pentru că este vorba de protejarea vaselor care vin sau pleacă din Ucraina. Nu vor fi atacate vase care vin cu mărfuri din China, de exemplu.

Problema sunt mai ales petrolierele care merg spre Ucraina, care are acum mare nevoie de provizii. Nu trebuie să uităm că o vasă care transportă gaze și care are destinația Ucraina poate fi lojită în zona României. O explozie poate pune în pericol și obiectivele noastre din Marea Neagră.

Apoi, trebuie să cerem UE desfășurarea în zonă a unor vase de căutare și salvare.

Sosirea acestor vase ar da un semnal puternic la Kremlin. Și anume că există un sentiment de solidaritate între europeni.

În plus, dacă această detașare a vaselor UE în Marea Neagră ar avea loc, Garda de Coastă și Forțele Navale Române s-ar putea ocupa mai bine de protejarea unor obiective strategice precum platforma Neptun Deep.

Foarte important, avioane de supraveghere NATO au revenit în zonă recent. Este vorba de un Boeing P-8A Poseidon al US Navy și un Atlantique 2 maritime patrol al Franței. Nu sunt destule, dar totuși este ceva.

Toate aceste măsuri sunt necesare pentru simplul motiv că lipsa de securitate din Marea Neagră ne poate crește chiar și prețurile în magazine. Și asta pentru că armatorii se tem să mai intre în zonă, iar asigurările obligatorii ale vaselor au crescut serios.

În plus s-au majorat și salariile marinarilor care se tem să mai primească astfel de misiuni, a precizat contraamiralul.

În ceea ce privește supravegherea aeriană, prezența unor aeronave de patrulare a fost confirmată în ultimele zile. Un Boeing P-8A Poseidon al Marinei SUA a început să execute misiuni de recunoaștere deasupra Mării Negre, iar un avion francez Atlantique 2 a fost trimis în regiune, potrivit relatărilor despre activitatea militară din zonă.

Astfel de misiuni pot contribui la monitorizarea traficului maritim și la identificarea unor potențiale amenințări. Ele fac parte din măsurile de supraveghere suplimentară discutate în cadrul NATO după atacurile asupra vaselor comerciale. Pericolul din Marea Neagră poate avea efecte și asupra economiei României.

Escaladarea atacurilor nu reprezintă doar o problemă militară sau una care îi privește exclusiv pe marinari. Creșterea riscurilor pentru transportul maritim are implicații directe asupra costurilor logistice și a prețurilor finale pentru consumatorii din țară.