Ce se întâmplă cu reactoarele de la Cernavodă?
Facturile la electricitate pentru sezonul rece și primăvara anului 2027 vor fi semnificativ mai mari, ne-a transmis recent secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Oficialul a descris prognoza actuală ca fiind extrem de îngrijorătoare, sugerând că cetățenii trebuie să se pregătească psihologic și financiar pentru o perioadă dificilă. Deși sistemul energetic național a demonstrat o reziliență neașteptată în urma crizei din vară, perspectiva imediată rămâne sumbră.
Culture picks
Timpul de drum în Capitală: 45 de minute în 20, cum se blochează traficul dimineața
Siegfried Mureșan atacă Grindeanu după desemnarea lui Luca Niculescu: „Ieri nu avea linii roșii, astăzi le enumeră
Marius Lulea contestează excluderea din AUR și lansează provocare către George Simion și Dan Dungaciu
Grindeanu neagă orice prietenie cu președintele Nicușor Dan: „N‑a fost niciodată o relație caldăAceastă evaluare negativă a fost discutată nu doar intern, ci și în cadrul unei reuniuni informale a miniștrilor de energie din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin, unde tematica centrală a fost tocmai pregătirea pentru sezonul toamnă-iarnă și impactul asupra costurilor finale.
Mesajul alarmant a fost publicat marți, în contextul unei conferințe de specialitate organizate de revista InvesTenergy, sub patronajul Autorității Naționale Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). La acest eveniment, decidenții din sectorul energetic au analizat oportunitățile de investiții, nivelul de competitivitate și provocările actuale. Cristian Bușoi, care a reprezentat România la întâlnirea de la Dublin în săptămâna precedentă, a subliniat incertitudinile privind direcția de mers.
Totuși, el a confirmat că rezistența rețelei energetice românești a fost un factor pozitiv, depășind așteptările multor analiști.
O mare problemă persistă însă la nivel nuclear. Reactoarele 1 și 2 de la centrala din Cernavodă se află în continuare oprite, fără o dată clară de repornire stabilită de autorități.
Bușoi a recunoscut că fiecare zi petrecută în această stare de funcționare redusă crește probabilitatea unor prețuri ridicate în lunile următoare.
Acest risc specific României se suprapune peste contextul european general, în care gazul natural se tranzacționează deja la cote foarte mari, amplificând presiunea asupra pieței electrice.
Soluția propusă de oficial vizează depășirea crizei prin generarea unor prețuri mai stabile, punând accentul pe protecția mariilor consumatori industriali, a companiilor energo-intensive și a furnizorilor majori.
Presiunea asupra tarifelor nu pare, așadar, să se atenueze în imediata perioadă.
Unde s-au dus banii din Fondul de Modernizare?
Secretarul de stat a emis un avertisment specific: „Cel puțin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător”.
În ceea ce privește planurile de dezvoltare pe termen lung până în anul 2034, România a finalizat cu succes implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Sectorul energetic a absorbit peste 800 de milioane de euro, o porțiune din totalul de peste zece miliarde de euro alocat întregului plan. Acești bani au finanțat parcuri de producție din surse regenerabile și sisteme de stocare în baterii. Printre proiectele concretizate se numără două centrale de cogenerare situate la Arad și Constanța, care asigură atât producerea de electricitate, cât și termoficarea localităților respective.
De asemenea, lista include patru capacități de producție de hidrogen.
Bușoi a menționat și Fondul de Modernizare, valabil pentru perioada 2020-2030, din care aproximativ 10 miliarde de euro din cele 12 miliarde disponibile au fost deja angajate în diverse proiecte. Oficialul consideră că energia trebuie să rămână o prioritate și în bugetul european viitor, pentru intervalul 2028-2034.
Din suma totală estimată de 60 sau posibile 65 de miliarde de euro din noul cadru al Politicii de Coeziune, România va decide cât alocă acestui domeniu.
Contractele pentru diferență (CfD), mecanismul prin care statul garantează un preț stabil producătorilor de energie regenerabilă, vor continua să fie implementate.
În plus, digitalizarea, soluțiile cibernetice și extinderea proiectelor de tip CfD pentru energiile verzi vor fi direcții majore de acțiune, a afirmat Cristian Bușoi. Primele reflexii ale acestor tendințe sunt vizibile deja în facturile consumatorilor. Compania Hidroelectrica a ajustat prețul energiei active începând cu luna octombrie 2026. Pentru clienții noi și pentru contractele care își ating termenul de expirare, tariful a crescut de la 0,45 lei/kWh la 0,515 lei/kWh.
Modificarea nu are efect retroactiv, dar implică o majorare de 13% pentru cel mai ieftin furnizor de pe piață. În practică, la un consum mediu de 400 kWh, factura lunară va crește cu 32 de lei, ilustrând concret impactul scumpirii anunțate de minister.