Ce vizează punctul central de tensiune?
Acum, la data de 7 octombrie 2026, Ministerul Sănătății a publicat concluziile unui control intern amănunțit, focalizat pe capacitatea de monitorizare și asigurare a accesului la terapii esențiale. Procesul de verificare a cuprinس atât structura centralizată a ANMDMR, cât și departamentele din subordinea ministerului care au atribuții specifice în domeniul farmaceutic. Rezultatele au scos în evidență o serie de lacune operative semnificative, sugerând că mecanismele actuale pot întârzia reacția oficială în fața unor crize de aprovizionare.
Culture picks
România câștigă trei medalii de aur și două de argint la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2026
Democrații pregătesc să anuleze reformele Trump din primul mandat
Col. Oana Ciobanu, răpusă de boală incurabilă, moare la Spitalul Militar
Bulgaria cere consultări cu România și Turcia pentru securitatea în Marea NeagrăDeși s-a constatat existența unor vulnerabilități critice, echipa de audit a formulat un pachet de 16 soluții concrete, menite să transforme abordarea curentă într-una mai rapidă și predictivă.
Punctul central de tensiune identificat vizează Sistemul Electronic de Raportare (S. E. R.), care, deși funcțional, nu a atins nivelul de automatizare necesar pentru detectarea imediată a riscurilor legate de stocuri, ritmul de consum sau acuratețea datelor transmise.
Mai mult, lipsa unei proceduri standardizate și a unui flux de lucru comun între minister și agenție pentru exploatarea acestui instrument digital generează ineficiențe. Domeniile supuse inspecției au inclus gestionarea întreruperilor de livrare, tratamentele destinate grupurilor cu nevoi distincte, precum și intensitatea activităților de supraveghere și verificare.
Analiza detaliată a arătat că, în prezent, supravegherea pieței rămâne dependentă în mod preponderent de verificări punctuale și analize efectuate manual, o metodologie care reduce probabilitatea intervenției rapide atunci când apare un deficit de medicamente. O altă problemă recurentă este calitatea informațiilor publice referitoare la indisponibilitatea anumitor produse, care nu sunt mereu complete sau actualizate la zi, complicând astfel evaluarea corectă a ofertei disponibile.
Care a fost exemplul concret de întârziere?
În segmentul terapiei pentru afecțiuni rare sau specifice, s-au observat dificultăți în transmiterea datelor privind autorizațiile valide, iar cadrul legal aplicabil „altor cazuri de necesitate” prezintă o claritate insuficientă, ducând la interpretări divergente în procesul de aprobare.
Un exemplu concret al acestor întârzieri a fost legat de medicamentul LOMUSTINĂ, unde procesul de autorizare a cunoscut abateri de termene, punând în pericol asigurarea volumului de tratament necesar. De asemenea, comisiiile specializate din cadrul ministerului sau al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu respectă mereu termenii legali pentru emiterea documentelor justificative care clasifică un produs în categoria terapeutică specială, nici măcar pentru comunicarea necesarului pe o perioadă de 12 luni.
Această disfuncționalitate afectează și corelarea cerințelor pentru programele naționale de sănătate, deoarece datele despre pacienți, consum real și cheltuieli decontate nu sunt întotdeauna aliniate, creând riscul alocării unor cantități subdimensionate sau neprovenite.
Capacitatea de a efectua controale neanunțate este, de asemenea, considerată limitată față de mărimea rețelei de unități monitorizate, ceea ce amplifică riscul ca discrepanțele dintre stocurile fizice și cele declarate electronic, precum și erorile de raportare, să treacă neobservate timp îndelungat. Concluzia generală a auditorilor este că sistemul trebuie să evolueze de la o postură defensivă, bazată pe sesizări întârziate, spre una proactivă, susținută de indicatori de risc și alerte automate.
Cele 16 recomandări emise vizează dezvoltarea continuă a infrastructurii digitale și optimizarea fluxurilor administrative pentru a preveni viitoarele disfuncționalități.
