Cum s-au deschis Zilele Culturii Albaneze?
Vineri seara, Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian a devenit punctul de întâlnire pentru o comunitate artistică unită de pasiune. Evenimentul „Vocea Prieteniei” a adus în sală un public entuziasmat, care a aplaudat cu căldură dialogul sonor dintre artiștii români și cei albanezi.
Culture picks
Siegfried Mureșan, despre Călin Georgescu: Nu-i plângem de milă, vrea instabilitate
PSD blochează guvernul Mureșan: Grindeanu invocă lipsa din cabinet
Preotul-exofițer Ion Negoescu, martor-cheie în dosarul DIICOT al lui Călin Georgescu
Alzheimer în România: Peste 12.000 de diagnostice noi într-un singur anPublicul a cerut un bis, semn că întâlnirea a fost mai mult decât o simplă manifestare culturală.
Inițiativa a fost coordonată de Asociația Liga Albanezilor din România (ALAR), împreună cu instituția gazdă. Spectacolul, desfășurat pe 18 septembrie, a marcat startul celei de-a VIII-a ediții a Zilelor Culturii Albaneze.
Scopul este clar: promovarea identității culturale albaneze și consolidarea legăturilor artistice între cele două popoare. Pe scenă au urcat sopranele Eva Golemi și Ionela Mani, tenorul Gjergji Mani, baritonul Armand Likaj, pianista Fjorda Veizaj și compozitorul Aulon Naçi. Aceștia au fost acompaniați de Orchestra Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian, sub bagheta dirijorului Alexandru Ilie.
Programul s-a desfășurat în două secțiuni distincte, oferind o călătorie prin repertoriul universal și prin specificul cultural românesc și albanez. Audiența a ascultat fragmente din operele lui Puccini, Bizet și Lehár, dar și creații ale compozitorilor români Gherase Dendrino și Ciprian Porumbescu. Tradiția muzicală albaneză a fost prezentată printr-o selecție variată de cântece, de la „Kur perëndon dielli”, „Me lule t’bukura” și „Për ty, atdhe”, până la „Margjelo”, „Lule bore”, cântecul arbëresh „Lule lu”, „Ky marak” și „Bishtalecat palë-palë”.
Ce amestec de clasic și tradiție ne așteaptă?
Momentul cel mai emoționant a fost interpretarea unor piese în limba română de către artiștii albanezi, un gest care a stârnit o reacție puternică în sală.
În prima parte a recitalului, tenorul Gjergji Mani a debutat cu aria „Sărmane lăutar”, extrasă din opereta „Lăsați-mă să cânt” de Gherase Dendrino. Simultan, soprana Eva Golemi a interpretat „Quando m’en vo” din opera „La Bohème” a lui Giacomo Puccini.
Cele două voci s-au reîntâlnit într-un duet intitulat „Te iubesc”, tot din repertoriul lui Dendrino. Baritonul Armand Likaj a prezentat celebra „Arie a Toreadorului” din „Carmen” de Bizet, în timp ce Ionela Mani a executat cântecul popular românesc „Lie, ciocârlie”.
Secțiunea a doua a inclus interpretarea „Ariei lui Bujor” din opereta „Crai nou” de Ciprian Porumbescu, realizată de Armand Likaj.
O piesă de sinteză româno-albaneză a fost „O moj e bukur Arbëri”, compusă de Avni Mula și aranjată orchestral de Genc Tukiçi, cu soliștii Ionela Mani și Gjergji Mani, la pian fiind Fjorda Veizaj.
Protagoniștii evenimentului au cariere de referință pe scenele internaționale. Eva Golemi, prim-solistă a Teatrului Național de Operă, Balet și Ansamblu Popular din Albania, își desfășoară activitatea de peste trei decenii.
Care sunt carierele artiștilor pe scenele internaționale?
Rolurile sale includ Aida, Abigaille, Leonora, Violetta, Tosca, Turandot și Cio-Cio-San, pe scene din Europa, SUA și Asia. În anul 2025, a interpretat rolul titular din Aida în regia lui Franco Zeffirelli, fiind recompensată cu premiile KULT și distincția Albanian Excellence.
Armand Likaj, tot prim-solist bariton la aceeași instituție, are în palmares peste 75 de roluri principale, acumulate în mai bine de două decenii.
Formarea sa academică a avut loc la Universitatea de Arte din Tirana și în Italia, inclusiv la Accademia Rossiniana din Pesaro.
A cântat în numeroase țări europene, SUA, Asia și Orientul Mijlociu, primind de două ori premiul KULT pentru interpretabile din Don Giovanni de Mozart și Carmen de Bizet, precum și distincția Albanian Excellence.
Aulon Naçi, prezent ca compozitor și pianist, este și un cadru universitar de excepție. Acesta deține funcția de director general al Format la Conservatorul J.

