Ce se întâmplă cu Moldova?
În prezent, Republica Moldova se află într-o criză profundă. Sprijinul românesc trebuie să fie nu doar financiar, ci și concret, cu decizii aplicate.
Culture picks
Linia electrică „Trump Liberty Line” va lega România de Republica Moldova
SUA impune sancțiuni CPI în ziua în care fostă judecătoare primește Premiul Nobel
PNL îi dă cu tifla lui Grindeanu: „Nu, mulțumim!” la guvernare
România vrea să vândă din nou oi în Libia. Ce au negociat autoritățile și ce alte produse pot ajunge pe piața libianăDacă premierul român este nevoit să negocieze fiecare lună, proiectele cu costuri imediate și beneficii politice greu de explicat pot fi amânate, iar Chișinăul va fi văzut ca o cheltuială negociabilă.
Fraternitatea rămâne în discurs, dar banii, termenele și angajamentele reale vor fi dictat de cei care dețin puterea de vot. Moldova nu controlează voturile parlamentare care ar decide supraviețuirea unui astfel de guvern.
Ce riscuri poartă AUR pentru Niculescu?
Partidul AUR a anunțat că nu va susține guvernul Niculescu. Refuzul nu elimină riscul ca presiunea acestuia să afecteze un cabinet deja vulnerabil. Un partid poate influența guvernarea prin amenințarea unei moțiuni de cenzură, campanii împotriva ajutoarelor externe sau împingerea adversarilor către teme proprii. Într-un parlament fragmentat, amenințarea alegerilor anticipate poate deveni un argument justificativ pentru astfel de capitulări. În 2022, George Simion a cerut ca România să nu mai finanțeze guvernul de la Chișinău „nici măcar cu un leu”. Acest precedent ar trebui să spargă orice iluzie despre compatibilitatea automată dintre retorica unionistă și ajutorul pentru Moldova.
Un guvern Niculescu sub presiune ar putea face concesii AUR fără să-i acorde vreun minister. Ar putea reduce finanțările, întârzia acorduri sau evita inițiative care provoacă atacuri naționaliste.
Cedarea poate veni și prin alte formațiuni dispuse să transforme colaborarea cu Moldova în monedă de schimb pentru avantaje interne. Mai grav, partidele declarativ europene ar putea prelua asemenea revendicări pentru a limita ascensiunea AUR. În astfel de situații, presiunea extremistă se traduce în decizie guvernamentală prin semnătura unor politicieni respectabili.
Cum vor arăta concediile și compromisurile?
Chișinăul ar rămâne cu promisiunile unui premier care, pentru a păstra cabinetul, ar sacrifica tocmai angajamentele considerate secundare.
Moldova nu poate aștepta cu liniște rezultatul acestor compromisuri, în timp ce războiul continuă.
Securitatea energetică, infrastructura și apropierea de Uniunea Europeană cer sprijin previzibil. Fiecare amânare deschide un spațiu exploatabil de Rusia, care câștigă atunci când încrederea în partenerii occidentali se erodează. De aceea, autoritățile de la Chișinău trebuie să privească un eventual guvern Niculescu cu suspiciune politică și să ceară garanții verificabile.
Cooperarea trebuie legată de finanțări aprobate, calendare ferme și responsabilități instituționale.
Care este strategia Moldovei față de Bruxelles?
În paralel, Moldova trebuie să își întărească relațiile directe cu Bruxellesul și cu statele care pot susține proiectele amenințate de instabilitatea românească.
Cel mai periculos scenariu ar fi ca Bucureștiul să conserve limbajul solidarității, golindu-l treptat de conținut. Un proiect amânat aici, un buget redus dincolo, o concesie făcută pentru evitarea unei crize, iar abandonul poate avansa administrativ. Chișinăul ar trebui să pornească de la această perspectivă sumbră.
Un cabinet născut din blocaj poate exporta blocajul peste Prut. În final, Moldova riscă să afle, prea târziu, că bunăvoința premierului a fost mai slabă decât prețul cerut pentru menținerea lui la putere.