Nicușor Dan a cerut un împrumut de la JP Morgan, dar banca a refuzat cererea

Reacția mediului economic a fost fulgerătoare!

Dezbaterea aprinsă care a cuprins spațiul digital românesc în ultimele zile a pornit de la o informație aparent minoră, publicată pe un portal web mai puțin cunoscut, dar care a reușit să atragă atenția unor voci influente din mediul economic. Tema centrală a controverselor a fost afirmația conform căreia șeful statului, Nicușor Dan, ar fi solicitat accesul la o linie de credit de la gigantul financiar american JP Morgan, doar pentru a primi un Această narațiune, care a circulat cu rapiditate, s-a dovedit a fi o simplă fabulație, un exemplu clasic de știre falsă, deși a reușit să prindă rădăcini în discursurile publice ale unor specialiști respectați.

Printre cei care au acceptat cu bună-credință această informație neîntemeiată se numără Andrei Caramitru și Iancu Guda, doi dintre cei mai vizibili analiști și comentatori financiari din România. Aceștia sunt frecvent citați de principalele canale de televiziune pentru opiniile lor în domeniul economiei, ceea ce le conferă o greutate considerabilă în formarea opiniei publice.

Faptul că acești doi profesioniști au căzut în capcana dezinformării a amplificat ecoul știrii, transformând o zvonistă într-o temă de discuție națională.

Sursa inițială a informației eronate era un articol care susținea că trei persoane bine informate, care au preferat anonimatul din cauza sensibilității subiectului, au declarat pentru publicația „The Diplomatic Affairs” că președintele României a inițiat, în cursul acelei săptămâni, o negociere cu banca din New York pentru deschiderea unei facilități de finanțare destinate statului român. Conform acestor surse, reacția instituției financiare nu s-a limitat la o simplă respingere a unei cereri specifice, ci a inclus o comunicare formală prin care oficialilor români li s-a transmis că JP Morgan nu mai dorește să acorde împrumuturi suverane noii țării noastre.

Contextul în care s-ar fi produs aceste evenimente este legat de vizita oficială a președintelui Dan în metropola new-yorkeză, ocazie cu care a participat la ședințele de nivel înalt ale celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Programul aglomerat al șefului statului includea o serie de întâlniri cu investitori privați care dețin obligațiuni emise de România, precum și o discuție directă cu reprezentanții JP Morgan Chase.

Presa din țară a confirmat anterior că o astfel de convorbire a avut loc efectiv la sediul băncii din New York, în data de 21 septembrie, dar până în momentul de față, administrația de la București nu a oferit detalii oficiale privind concluziile extrase din acel dialog.

Textul știrii false sublinia faptul că, deși întâlnirea a fost un moment de prezentare a României ca o destinație atractivă pentru capitalul străin, mesajul transmis de banca americană a fost unul de retragere. Sursele citate descriau acest refuz ca fiind un semnal puternic, având în vedere reputația globală a JP Morgan.

Ele susțineau că decizia nu echivalează automat cu o incapacitate a statului de a plăti datoriile (default), nici nu semnalează excluderea totală a României de pe piețele de capital, deoarece țara continuă să se finanțeze prin emisiuni de titluri de stat și alte instrumente de piață.

Totuși, respingerea unei solicitări directe de credit, în plină vizită prezidențială, ar fi indicat o transpunere concretă a dificultăților politice și fiscale în decizii de finanțare, depășind simplele rapoarte ale agențiilor de rating.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, care a însoțit delegația la New York, a încercat în public să poziționeze economia românească ca pe una care își recuperează predictibilitatea fiscală și care caută fonduri pentru investiții și transformări structurale, nu pentru consum. Președintele Dan a recunoscut, de asemenea, că investitorii americani au manifestat îngrijorare legată de instabilitatea politică internă, punând întrebări referitoare la momentul formării unui guvern funcțional.

Aceste detalii, prezentate în știrea falsă

Aceste detalii, prezentate în știrea falsă, au servit drept suport pentru narațiunea că refuzul băncii ar fi fost o consecință logică a acestor tensiuni.

Reacția mediului economic a fost fulgerătoare.

Andrei Caramitru a publicat pe rețelele sociale un mesaj alarmist, intitulat „Breaking”, în care menționa că presa americană ar fi raportat refuzul liniei de finanțare solicitate de Nicușor Dan.

El interpreta acest eveniment ca pe un indiciu că cea mai mare bancă din lume renunță la finanțarea directă a României, anticipând o posibilă intervenție a troicii de creditare internațională și criticând guvernele populiste de tip PSD.

Tonul mesajului era unul de exasperare și amuzament ironic, sugerând că, dacă JP Morgan nu mai acceptă riscul, este greu de crezut că alte instituții ar mai face acest lucru.

La scurt timp, Caramitru a revizuit poziția sa, ștergând postarea inițială și publicând o corectură. A explicat că, la doar treizeci de minute după publicare, a aflat că sursa era un ziar atipic, deținut de un personaj cunoscut în cercurile politice americane („maga cegist”), iar el însuși fusese dezminformat de un bancher care, la rândul său, fusese păcălit.

A cerut scuze pentru confuzie, recunoscând că informația era un „fake news”. Iancu Guda a urmat același modus operandi, ștergând contribuția sa la dezbateri.

Clarificarea definitivă a venit din partea Guvernului.

Ministrul Alexandru Nazare a intervenit public pentru a demonta zvonul, declarând ferm că statul român nu a formulat nicio cerere de linie de finanțare către JP Morgan în timpul vizitei de la New York.

El a calificat subiectul drept inventat, fără nicio corespondență cu realitatea, închizând astfel capitolul acestei știri false care a stârnit atâtea emoții în rândul specialiștilor și al cetățenilor.