Nicușor Dan a promulgat legea care permite modificarea ariilor protejate pentru hidrocentrale

Proiectele hidroenergetice sunt deja la stadiu avansat!

Promulgarea noului act normativ de către președintele Nicușor Dan deschide calea pentru ajustarea granițelor zonelor naturale protejate, facilitând astfel implementarea unor scheme hidroenergetice specifice.

Această decizie vine în urma unui proces legislativ complex, în care șeful statului a emis un veto inițial, considerând că textul inițial conținea lacune semnificative privind protecția mediului și respectarea standardelor europene.

Totuși, după reexaminarea de către parlament, legislația a fost finalizată și semnată, permițând acum autorităților centrale pentru mediu să intervină asupra limitelor ariilor conservate în favoarea proiectelor de producere a energiei din apă.

Conform prevederilor actului juridic recent intrat în vigoare, modificarea contururilor ariilor naturale protejate este permisă exclusiv pentru acele proiecte hidroenergetice care au fost validate de Guvern sau prin decrete înainte de data de 29 iunie 2007. Procesul de ajustare a granițelor este supus unui termen strict: autoritatea competentă trebuie să finalizeze procedura în maximum 60 de zile de la momentul în care beneficiarul proiectului depune cererea.

Scopul principal al acestei reglementări este de a permite excluderea din perimetrul ariilor protejate a suprafețelor pe care, la data menționată anterior, se aflau deja în lucru amenajări hidroenergetice sau unde lucrările fuseseră demarate înainte de acest termen limită.

O condiție esențială impusă de noua lege este stabilirea noilor limite astfel încât să rămână în afara zonei protejate nu doar structura principală a amenajării hidroenergetice, ci și infrastructura conexe. Astfel, drumurile de acces, stațiile de transformare, precum și rețelele de transport și distribuție a energiei electrice asociate, trebuie să fie plasate în exteriorul ariei naturale protejate.

Pentru a asigura o barieră suplimentară între dezvoltarea energetică și zona conservată, legislația impune menținerea unei zone-tampon.

Această zonă de separare trebuie să aibă o lățime minimă de 100 de metri, fiind situată între noua graniță a ariei protejate și amenajamentul hidroenergetic propriu-zis.

Legislația promulgată conține și o serie de excepții importante. Actul normativ nu se aplică proiectelor ale căror scop unic este asigurarea apărării și securității naționale sau gestionarea situațiilor de urgență. De asemenea, sunt scosite din sfera de aplicare proiectele desemnate formal prin hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). O altă categorie de excepții o constituie capacitățile de producere sau transport al energiei electrice care există deja în interiorul ariilor protejate, cu condiția ca asupra acestora să se execute doar lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, fără extindere majoră a suprafeței ocupate.

Contextul politic și tehnic al adoptării acestei legi a fost marcat de declarațiile fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan.

Veto-ul lui Nicușor Dan a blocat inițial legea care redeschide granițele

În timpul ședinței din 26 august, când Camera Deputaților a votat inițial textul, Ivan a enumerat public pe rețelele de socializare lista proiectelor care vor beneficia de această flexibilitate legală.

Printre ele se numără schemele Livezeni-Bumbești, Răstolița, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cerna-Belareca.

Oficialul a estimat că realizarea acestor investiții ar genera suficientă energie electrică pentru alimentarea a aproximativ 200.000 de locuințe, contribuind simultan la scăderea dependenței României de importurile de energie din străinătate.

Bogdan Ivan a subliniat, de asemenea, stadiul avansat al unor dintre aceste proiecte. El a precizat că unele dintre ele sunt finalizate în proporție de până la 98 la sută, dar au rămas blocate o perioadă îndelungată din cauza rigurozității excesive a reglementărilor privind protecția mediului.

Această stagnare a generat costuri suplimentare și întârzieri în integrarea acestor capacități în rețeaua națională.

Procesul de promulgare nu a fost unul liniar. Președintele Nicușor Dan a returnat inițial legea către parlament pentru reexaminare, invocând critici tehnice și juridice.

El a susținut că forma inițială a actului permitea modificarea limitelor ariilor naturale protejate și ale siturilor „Natura 2000” fără o evaluare adecvată a impactului asupra mediului.

Mai mult, șeful statului a arătat că textul original nu impunea obligativitatea justificării lipsei de alternative, nici demonstrarea existenței unor motive imperative de interes public major, și nici adoptarea unor măsuri compensatorii, aspecte care contraziceau normele europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Critica a vizat și amploarea exceptărilor de la evaluarea de mediu. Nicușor Dan a considerat că legea inițială crea o scapare prea largă pentru proiectele desemnate de CSAT și pentru lucrările efectuate asupra capacităților energetice existente în ariile protejate.

Un alt punct de tensiune a fost atribuirea de competențe noi Consiliului Suprem de Apărare a Țării printr-o lege ordinară, în timp ce, conform constituției, modificarea competențelor acestui organism ar trebui să se facă printr-o lege organică.

După corectarea acestor aspecte, textul final a fost aprobat și promulgat, consolidând cadrul legal pentru dezvoltarea hidroenergetică în zonele cu statut special de protecție.