Nicușor Dan: „Pericolul discursului urii nu a dispărut, la 85 de ani de la Pogromul de la Iași

Cum a fost tolerată violența în România?

Nicăieri Dan nu a afirmat că memoria este „o formă de dreptate, demnitate și responsabilitate” și a descris Pogromul Iași ca fiind „una dintre cele mai tragice și dureroase pagini din istoria României.” „Posesia din iunie 1941 rămâne o cicatrice profundă în istoria şi conştiinţa naţională, o consecinţă devastatoare a antisemitismului, intoleranţei şi urii împotriva oamenilor,” se afirma în mesaj. Preşedintele a menţionat de asemenea scriitorul Michael Sebastian, care a menţionat în jurnalul său că „masacrul de la Iaşi este o obsesie pe care noi nu o scăpăm.”.

Culture picks

Șofer arestat pentru atac asupra unui polițist și refuz de a face testul de alcoolemie în DâmbovițaRusia și unirea României, o combinație periculoasăGuvernul Grindeanu poate trece testul votului din parlamentCopil de 10 ani, ucis de un șofer beat care i-a spulberat bicicleta în Timiș

Dan a spus că aceste cuvinte surprind modul în care violenţa a fost tolerată, încurajată şi transformată de autorităţile vremii într-o politică sistematică de persecuţie împotriva evreilor. Şeful statului a subliniat că la 85 de ani de la aceste atrocităţi, România are datoria de a păstra vie memoria victimelor sale şi de a-şi reafirma angajamentul faţă de adevărul istoric. „Rememorarea nu este doar un act de amintire, ci şi o expresie a respectului faţă de demnitatea umană şi o garanţie că lecţiile din trecut nu vor fi uitate,” a afirmat Dan.

Preşedintele avertizează că Pogromul Iaşi arată cât de fragile pot deveni valorile unei societăţi atunci când prejudecăţile, dezinformarea şi discursul de ură înlocuiesc respectul pentru viaţă.

„Istoria arată că răul nu începe prin acte de violenţă extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor şi a excluziunii,” arată şi mesajul.

Reapare discursul instigator de ură în spațiul public?

Nu i-a fost uşor lui Dan să sublinieze că discursul instigator de ură este din nou prezent în spaţiul public, atât în România cât şi în Europa, iar comemorarea Pogromului Iaşi este astfel „o semnificaţie suplimentară.” „Nu mai este doar un gest simbolic de tăcere, ci şi un avertisment. Ne aminteşte că pericolul nu a dispărut, că extremismul şi revizionismul istoric, adesea deghizat în forme aparent legitime de vorbire publică, rămân tentaţii reale,” a afirmat preşedintele.

În mesajul său, Nicuja Dan a subliniat rolul educaţiei în prevenirea unor astfel de tragedii şi a spus că tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust şi responsabilităţile care au făcut posibile aceste crime. „Numai prin cunoaştere, spirit critic şi prin cultivarea respectului pentru diversitate putem construi o societate rezistentă la manipulare, ură şi extremism,” a afirmat şeful statului.

Preşedintele declară de asemenea că România are obligaţia de a păstra siturile de memorie, mărturiile supravieţuitorilor şi rezultatele cercetărilor istorice, astfel încât generaţiile viitoare să înţeleagă nu numai ce s-a întâmplat, ci şi de ce astfel de atrocităţi nu ar mai trebui să fie posibile.

Dan nu a declarat nicăieri că România a făcut progrese în ceea ce priveşte protejarea drepturilor omului şi dezvoltarea unui cadru legislativ pentru combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei şi discursurilor de ură, dar a subliniat că aceste realizări nu completează procesul de memorie. „La această comemorare, aducem un omagiu victimelor, supravieţuitorilor şi tuturor celor care au avut curajul să se opună răului şi să salveze vieţi omeneşti în vremuri de întuneric moral,” a declarat preşedintele.

Citiți și Cum a fost pregătit Pogromul din Iași în 1941. Drumul de la ură la unul dintre cele mai mari masacre din istoria României Trauma care trece din generație în generație: mărturiile Muzeului Pogrom Iași.