Părinții vor reglementări stricte pentru AI-ul din școli!
Părinții cer reglementări riguroase pentru utilizarea inteligenței artificiale în școli, la fel ca și în viața de zi cu zi
Culture picks
PET-CT PSMA: diagnostic avansat al cancerului de prostată în România
Mihai Dimian, elevilor: Punctul de plecare nu îți dictează destinul
Nicușor Dan: De la deschiderea anului școlar în Călărași la ședința CSAT
BNR investește 12 milioane de lei în modernizarea sistemului de securitatePreședintele Federației Naționale a Părinților – Edupart, Cătălin Nan, a declarat într-un interviu pentru Adevărul că părinții exerțează presiune asupra decizienților politici pentru a adopta norme clare privind introducerea tehnologiei, în special a inteligenței artificiale și a dispozitivelor mobile, în mediul școlar. El a subliniat că scopul organizației pe care o conduce este stabilirea unui cadru juridic și practic care să pună interesul copilului în forefront, asigurând utilizarea responsabilă și etică a noilor instrumente digitale.
Conform Nanului, pentru ca aceste propuneri să devină realitate, este esențială implicarea activă a Ministerului Educației și a Parlamentului. Fără un angajament concret de la aceste instituții, inițiativele rămân la nivel de propunerii și nu pot influența practicile din școli.
În cadrul interviului, au fost abordate și preocupările legate de excesiv timp petrecut înainte de ecrane, de tendința de a delega responsabilitățile educaționale pe algoritmi și de riscul expunerii la conținut nepotrivit. La întrebarea privind modul în care se poate atinge echilibrul între protejarea copilului și pregătirea lui pentru provocările viitorului, Nan a explicat că principiile aplicabile în spațiul fizic trebuie să fie extinse și în mediul virtual.
A explicat că în lumea offline există sute de reguli concepute expres pentru a Shields copiii – ei nu pot conduce mașini, nu pot achiziționa băuturi alcoolice, nu pot semna contracte juridice sau să intra în spații rezervate adulților.
Totuși, nu arguments că interzicerea acestor activități la o vârstă mică ar lasa tinerii nepregătiți pentru viață. Pe contra, se pregătesc progresiv, acordându-le autonomie în măsura în care dezvoltă judecata, responsabilitatea și capacitatea de a anticipa efectele acțiunilor lor.
Aceeași logica, a insistat Nan, trebuie să guverneze și interacțiunea copilului cu mediul digital.
În prezent, România nu disposează încă de un sistem unitary și coerent de reguli care să acopere toate modalitățile în care un minor interacționează cu tehnologia.
Aceeași logică ar trebui să guverneze și interacțiunea copilului cu mediul
Deși Uniunea Europeană a avancat în direcția de a crea norme relevante, aplicarea lor la nivel național și integrarea în procesul educativ rămâne în spate.
El a avertizat că afirmația „îi dam copilului acces la internet” este o simplificare periculoasă, deoarece, în același moment, se concedie și internetului acces la copil – la atenția sa, la timpul său, la datele personale, la emoțiile sale, la preferințele și chiar la comportamentul sale.
Această relație bidirecțională, a remarcat, necesită urgent un cadru de reglementare.
Totuși, Nan a clarificat că scopul nu este excluarea copiilor din mediul digital, ci pregătirea lor optimă pentru el.
A subliniat că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale trebuie să fie orientate exclusiv spre scopuri educaționale, fără a permite acces nelimitat sau necontrolat la rețelele sociale sau la conținutul neadevărat.
A concluzionat printr-o afirmație de principiu: ce se consideră normal și protejat în viața de zi cu zi – libertate corelată cu vârstă, maturitate și înțelegerea consecințelor – trebuie să devină normă și în mediul online.
Libertatea de a explora și de a învăța prin mijloace digitale trebuie să crească pașă cu pașă cu dezvoltarea copilului, însoțită de limite clare și protecție adecvată.
Nu este o alegere între protecție și pregătire, ci o necesitate de a combina cele două, așa cum se face deja cu succes în lumea fizică.
