Pensiile „greșite” sunt estimări statistice, nu erori individuale confirmate

Cifrele mari înseamnă erori individuale?

Raportul Curții de Conturi a declanșat o dezbatere aprinsă despre calitatea calculului pensiilor administrate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Datele audиторilor sugerează că aproximativ 2,2 milioane de beneficiari ar fi afectați de calcule incorecte.

Totuși, reprezentanții CNPP contrazic această interpretare directă. Instituția susține că metodologia auditorilor s-a bazat pe analiza unor mostre reprezentative, ale căror rezultate au fost extrapolate pentru o populație mult mai largă.

Pe scurt: cuantumul unei diferențe financiare, sau chiar existența acesteia pentru un pensionar anume, poate fi confirmată doar prin examinarea detaliată a fișei sale personale și a documentelor care au stat la baza stabilirii dreptului.

„O valoare obținută prin extrapolare statistică nu echivalează cu o constatare individuală a erorii pentru fiecare dosar inclus în calcul”, a precizat CNPP, citată de TVR Info. Deși instituția nu ignoră cazurile punctuale identificate de Curte, a anunțat că va demara analize aprofundate.

Recalcularea masivă, o provocare logistică!

Unde se va confirma existența unor disparențe, se vor aplica prevederile legale: recuperarea sumelor plătite în plus sau, invers, acordarea diferențelor cuvenite celor care au primit mai puțin decât le era datorat.

Contextul în care s-a desfășurat recalcularea masivă a fost unul complex.

CNPP menționează că procesul a avut o anvergură fără precedent, fiind executat într-un interval de timp relativ scurt și în condițiile intrării în vigoare a unui nou cadru legislativ.

Ce detaliază raportul Curții de Conturi?

Volumul enorm de date și documente procesate a pus o presiune suplimentară asupra personalului caselor teritoriale, care a trebuit să gestioneze simultan operațiunile de recalculare și plata lunară curentă a pensiilor.

Într-o astfel de dinamică, admit oficialii, pot apărea situații izolate care necesită corectare, dar acestea nu pot fi generalizate fără o verificare riguroasă a fiecărui caz.

Detaliile din raportul Curții de Conturi, consultat de Antena3, oferă o imagine mai nuanțată a problemelor identificate. Auditorii au semnalat 574.060 de cazuri în care punctajul anual atribuit a fost superior celui cuvenit. În paralel, există suspiciuni privind acordarea unui punctaj mai mic pentru un număr total de 2.211.060 de beneficiari. Aceste cifre sunt cruciale pentru înțelegerea dimensiunii potențialei erori sistemice.

În ceea ce privește pensiile pentru limită de vârstă, recalculate conform Legii 360/2023, eșantionul analizat a dezvăluit preluarea unor punctaje anuale fie mai mari, fie mai mici decât cele reale. Prin extrapolare, Curtea a estimat o supraevaluare a cheltuielilor de aproximativ 71,1 milioane de lei, în timp ce subevaluarea a atins circa 230,3 milioane de lei.

Plăți post-mortem și alte nereguli!

Situația devine mai complexă atunci când se iau în calcul și pensiile calculate înainte de operațiunea de recalculare, pentru care s-a estimat o subevaluare de aproximativ 311,7 milioane de lei.

Un alt aspect critic semnalat vizează plata pensiilor pentru limită de vârstă în continuare, chiar și după decesul beneficiarilor. Valoarea totală estimată a acestor plăți neprevăzute se ridică la aproape 549.000 de lei.

Deși suma pare modestă comparativ cu celelalte cifre, ea indică o lacună în mecanismele de control ale bazei de date.

Cum reacționează CNPP și ce urmează?

Problemele nu se limitează la pensiile de vârstă. Curtea de Conturi a identificat nereguli și în cazul pensiilor de invaliditate, al celor anticipate și al celor de urmaș.

În primele două categorii, s-au întâlnit situații în care drepturile au rămas active deși condițiile legale nu mai erau îndeplinite de beneficiari, sau în care calculul punctajelor și stagiilor de cotizare a fost efectuat eronat.

Pentru pensiile de urmaș, estimările Curții indică plăți necuvenite de peste 510.000 de lei.

Aceste sume au fost direcționate către persoane care fie acumulau venituri incompatibile cu dreptul la pensie, fie nu mai puteau demonstra continuitatea studiilor, fie erau deja exmatriculate.