Procesul „ziariștilor fasciști” din 1945: cum îi șantaja Pamfil Șeicaru pe politicieni

Au fost implicați și simpli muncitori și țărani în proces!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Printre numele mari de „ziarişti fascişti” se aflau Pamfil Şeicaru (fostul director al ziarului „Curentul”) şi Stelian Popescu (fostul director al ziarului „Universul”), ambii fugiţi în străinătate, dar şi ideologul naţionalist Nichifor Crainic şi legionarul Radu Demetrescu-Gyr. Citeşte şi În urmă cu 60 de ani, americanii plănuiau să lanseze bombe nucleare înspre România.

Culture picks

SUA și Mexicul au încheiat prima rundă de negocieri comerciale fără un acordScandal și amenzi după meciul Dinamo – FCSBPutin contestă originea rusă a dronei prăbușite la GalațiSenator PNL menționat într-un documentar despre un clan interlop temut

Obiectivele luate atunci în vizor pot fi văzute acum – FOTO Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar Citeşte şi 30 de fotografii captivante care reflectă partea mai puţin cunoscută a istoriei.

Una este din România – GALERIE FOTO Acuzatorii publici au fost Constantin Vicol, Alexandra Sidorovici (soţia lui Silviu Brucan), Ion D. Ioan şi Avram Bunaciu, care au întocmit un dosar consistent, format din articole de ziar şi diverse mărturii.

Cine au fost judecătorii și acuzații în procesele politice de atunci?

Ca şi în alte procese politice, de faţadă, printre „acuzatorilor publici” s-au aflat şi muncitori şi ţărani, iar „oameni ai muncii” din Bucureşti, „interesaţi” în permanenţă de de cursul „procesului ziariştilor fascişti”, au participat la demonstraţii regizate în preajma Tribunalului, unde s-a cerut moartea acuzaţilor. Membrii „lotului ziariştilor” erau acuzaţi că „prin articolele de ziare, broşuri sau conferinţe, s-au pus în slujba propagandei fasciste sau hitleriste sau au contribuit prin acţiunea lor la susţinerea unui regim odios şi a unei politici externe nefaste, politică ce trebuia să aibă drept consecinţe antrenarea României într-o aventură dezastruoasă şi prăbuşirea politică şi militară a ţării”.

Ziariştii au fost acuzaţi şi că au contribuit la „dezvoltarea fascismului”.

Alexandra Sidorovici i-a reproşat lui Nichifor Crainic, judecat în lipsă pentru că se ascundea în satele din Transilvania, că „a dus o campanie de otrăvire a sufletelor, mai cu seamă a celor tinere, deoarece ca profesor universitar avea putinţa influenţei asupra tineretului”. Nichifor Crainic a fost fondatorul ziarului „Calendarul”, apărut la data de 25 ianuarie 1932, în Bucureşti, până în anul 1933, atunci când a fost interzis. Cotidian cu înclinaţie naţionalistă, a oscilat între Mişcarea Legionară şi Liga Apărarării Naţionale a lui A. C Cuza.

În perioada ianuarie-mai 1941, Nichifor Crainic a ocupat funcţia de Ministru Propagandei, din Guvernul Antonescu.

A fost Nichifor Crainic un ziarist fascist?

În opinia soţiei lui Silviu Brucan, Alexandra Sidorovici, Crainic era „un adevărat cameleon politic, oscilând de la legionari la cuzişti, apoi înapoi, la legionari, pe urmă la Antonescu şi iar la legionari”.

Totodată, Stelian Popescu, fostul director al publicaţiei anticomuniste Universul, era învinuit că în 1940 a pregătit dictatura antonesciană şi aservirea noastră lui Hitler, printr-o avalanşă de articole. La 14 iulie (ziua Franţei) el nu saluta căderea Bastiliei, ci pe Mussolini şi Hitler. Aceeaşi Alexandra Sidorovici l-a învinuit pe Stelian Popescu deoarece: În 1940 a pregătit dictatura antonesciană şi aservirea noastră lui Hitler, printr-o avalanşă de articole.Şantajul şi etajul de la ziarul Curentul Pamfil Şeicaru a pus bazele ziarului Curentul, în anul 1927, şi a rămas la conducerea publicaţiei până în vara anului 1944, când a plecat din ţară.

Despre clădirea ziarului Curentul, circula în epocă zvonul că era făcută după principiul şantajul şi etajul. Era bine ştiut că Pamfil Şeicaru s-a remarcat în perioada interbelică şi prin şantajurile sale politice.