Protestele studențești din Albania cresc: cer demisia premierului Rama

Ce s-a întâmplat?

În data de 16 octombrie 2026, tensiunile poporului albanez au ajuns la un punct de ruptură. În capitală, mii de tineri au traversat străzile, spargând vitrine și confruntându‑se cu forțele de ordine.

Aceasta a fost a patra zi consecutivă de proteste, din ce în ce mai violente, conduse în principal de studenți care cer demisia premierului Edi Rama.

Ce spune mesajul tinerilor?

Un protestator de 19 ani, numit doar Enea, a spus: „Ne împing la limită” și a trimis guvernului un mesaj clar: „Să demisioneze cât mai repede, înainte să ia foc totul”. Acest apel a fost urmat de acțiuni de protest, inclusiv spargerea vitrinelor, intrarea forțată în o bancă și confruntarea directă cu autoritățile.

Studenții acuză oficialitățile de corupție și de neglijare a sistemului educațional.

Cine susține acuzațiile de corupție?

Ei se supără în legătură cu vânzarea unor zone de litoral „sălbatice” către un dezvoltator de stațiuni de lux susținut de Jared Kushner, cunoscut ca „ginerele” președintelui american Donald Trump.

În același timp, protestele au fost amplificate de reacțiile violente ale poliției, acuzată de brutalitate continuă în a patra zi de proteste în Tirana.

În capitală, protestatarii au spart vitrine și au intrat în forță într-o bancă, unde au avut confruntări cu forțele de ordine.

Cum se extind protestele?

Această serie de evenimente a urmat unei perioade de mai multe luni în care protestele pașnice au fost ignorate de guvern.

În timpul unei proteste anterioare, guvernul a afirmat pe Facebook că „nu vom ceda la violenţe”, în timp ce studenții, mulți dintre ei purtând măști, s-au confruntat cu scutirile din fața sediului Ministerului Educaţiei.

Ce reacționează orașele mici?

Unii protestatari au strigat: „Suntem cu voi. Nu ne stricaţi sediile din tot oraşul” și au tras obloane de la firme mici.

În orașele mai mici, protestele s-au extins și la Elbasan, Skodra și Korça, unde demonstranții au spart vitrine și au aprins focuri la pubele. În orașul de pe litoral Lezha, poliția a avut confruntări cu protestatarii care aruncau pietre.

Care este planul de construcție și scandalul?

În total, studenții susțin că au protestat pașnic timp de 140 de zile și nu au fost auziți, iar această protestare a devenit singura lor șansă de a fi auziți și de a obține drepturile pe care le merită.

Mișcările au fost declanșate de planul de construcție a stațiunii, care a întâmpinat obstacole legale. În iunie, mai mulți săteni au declarat pentru Reuters că terenurile lor au fost vândute ilegal pentru dezvoltare.

Agenția a informat ulterior că bărbatul care vindea pământul era dat în urmă pentru trafic de droguri, acuzație dezmințită de avocatul său. Reuters nu a găsit nicio dovadă că Kushner ar fi comis vreo ilegalitate; el nu este direct implicat în disputa cu sătenii.

Ce perspectivă politică există?

Analistul politic Afrim Krasniqi a afirmat că generațiile tinere nu văd niciun viitor în Albania. „Ei văd că toate resursele ţării, resursele politice, economice, totul este în mâinile unor oligarhi”, a arătat el.

Scandalurile de corupție au afectat imaginea Albaniei, iar unii analiști consideră că ţara este un focar de bande care încearcă să spele bani obţinuti din trafic de droguri şi arme, ceea ce complică eforturile de aderare la UE.

Cum influențează contextul european?

Revoltele din Albania se înscriu într-un val de activism studenţesc în Europa, observă Reuters.

În Franţa, elevii de liceu protestează de câteva săptămâni şi blochează şcoli, cerând mai mulţi profesori şi condiţii mai bune; ei susţin că clădirile deteriorate şi clasele supraaglomerate subminează procesul educativ.