România, în umbra Bulgariei la stocarea energiei: 11 proiecte PNRR vs. sute de milioane de euro

România, codașă la stocarea energiei?

România pare să fi rămas în urmă la capitolul stocării energiei electrice, cel puțin în comparație cu vecinii noștri bulgari.

Culture picks

Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCRAUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euroCiucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențeleBolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UE

Declarațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, arată o realitate deloc îmbucurătoare: în timp ce noi am alocat 78 de milioane de euro pentru 11 proiecte prin PNRR, Bulgaria a investit sute de milioane de euro în același domeniu.

O diferență uriașă, care subliniază abordări total diferite în prioritizarea politicilor energetice și, mai ales, în capacitatea de a atrage și folosi fondurile europene.

Cele 11 inițiative românești, axate pe stocarea energiei, ar trebui să fie gata până la finalul acestei luni, fix la termenul limită al PNRR. Deși e un pas înainte, suma investită pălește în fața eforturilor bulgarilor, ridicând semne de întrebare serioase despre viziunea strategică a României în sectorul energetic.

Suntem pe drumul cel bun, dar mergem prea încet?

Bulgaria ne dă o lecție de rapiditate și fonduri europene?!

Cristian Bușoi a explicat miercuri, la Digi 24, că, deși România a aprobat 500 de megawați de capacitate de stocare prin baterii de la sfârșitul lunii iulie a anului trecut, această realizare e departe de a satisface nevoile unui sistem energetic modern și rezistent. A adăugat că majoritatea proiectelor de stocare vor fi finalizate la timp, două dintre ele fiind deja operaționale înainte de 31 august. Un început, dar nu suficient.

Experiența Bulgariei ar trebui să ne servească drept exemplu, a subliniat Bușoi. Succesul vecinilor în stimularea investițiilor în stocarea energiei s-a bazat pe două piloni esențiali: cofinanțarea prin fonduri europene și o simplificare extremă a procedurilor de aprobare.

Secretarul de stat a menționat că Bulgaria a implementat un sistem de aprobare rapidă, de doar 72 de ore pentru testări – o perioadă pe care specialiștii români o consideră, totuși, mult prea scurtă pentru a asigura siguranța și calitatea.

Pentru a recupera decalajul față de Bulgaria și a asigura o tranziție energetică eficientă, România trebuie să învețe din aceste lecții. Este crucial să găsim un echilibru între simplificarea birocrației și menținerea standardelor de siguranță și calitate. O abordare strategică, care să îmbine finanțarea europeană cu un cadru legislativ flexibil și predictibil, este vitală pentru a atrage investițiile necesare și a construi un sistem energetic robust și independent.

Fără o accelerare a eforturilor, România riscă să rămână în urma țărilor vecine în cursa pentru securitate energetică și dezvoltare durabilă.