Cum afectează executivul interimar presiunile fiscale?
Fiecare zi petrecută fără o soluție clară aduce România mai aproape de pragul retrogradării la categoria de obligațiuni nesigure, cunoscută sub numele de „junk”.
Culture picks
Instabilitatea: România riscă să piardă ratingul de investiție din cauza blocajului politic
Sectorul 2 devine un hub creativ: Festivalul Familiilor revine la Parcul Morarilor
Nicușor Dan îl va nominaliza pe Siegfried Mureșan pentru un nou post
Spitalele mici rămân goale: tinerii medici aleg orașele, nu satulMalgorzata Krzywicka, analistă la Fitch Ratings, a explicat pentru Bloomberg că prelungirea stării de incertitudine amenință direct credibilitatea fiscală a țării.
Contextul este unul delicat: la sfârșitul lunii iulie, Fitch a confirmat ratingul suveran la „BBB minus” – ultimul grad din categoria considerată sigură pentru investitori – cu o perspectivă negativă.
O nouă evaluare detaliată este programată pentru ianuarie 2027.
Capacitatea autorităților de la București de a reduce deficitul bugetar și de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor devine factorul decisiv în determinarea bonității țării pe termen scurt. Cu cât lipsa unui guvern funcțional se prelungește, cu atât cresc incertitudinile legate de predictibilitatea politicilor fiscale. Situația actuală este rezultatul demisiei Guvernului condus de Ilie Bolojan, avută loc pe 5 mai printr-o moțiune de cenzură adoptată de Parlament. De atunci, România funcționează cu un Executiv interimar de peste patru luni.
Președintele Nicușor Dan a desemnat joi europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după consultările desfășurate la Palatul Cotroceni cu liderii formațiunilor politice. Totuși, conform informațiilor din Bloomberg, o nouă eșec în aprobarea unui cabinet de guvernamant ar putea duce la organizarea unor alegeri anticipate, ceea ce ar prelungi incertitudinea și ar amplifica riscurile asupra bugetului și a ratingului de țară.
Krzywicka a subliniat faptul că bariera minimă pentru a păstra ratingul actual crește constant pe măsură ce criza politică se prelungesc săptămână de săptămână.
Ea a notat că, ceea ce ar fi trebuit să fie o schimbare guvernamentală de scurtă durată, declanșată în primăvară, s-a întins dincolo de sezonul estival, iar acum, în mijlocul lunii septembrie, nu există încă o rezoluție.
Care sunt limitele creșterii în fața deficitului?
Analista Fitch a precizat că România necesită o corecție suplimentară a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din Produsul Intern Brut pentru a stabiliza traiectoria datoriilor publice pe termen mediu. În prezent, agenția estimează deficitul bugetar pentru anul 2026 la 5,9% din PIB, o cifură inferioară țintei de 6,2% fixată de guvern.
Specialiștii de la Fitch consideră că îmbunătățirea eficienței colectării impozitelor reprezintă una dintre strategiile fundamentale pentru reducerea deficitului în anii următori, având în vedere că marja de manevră privind cheltuielile este deja limitată de măsurile de austeritate aplicate anterior.
De asemenea, Krzywicka a contrazis ideea conform căreia o creștere economică mai dinamică ar putea substitui necesitatea consolidării fiscale. Ea a susținut că beneficiile unei creșteri economice robuste sunt marginale și nu sunt suficiente pentru a acoperi amploarea ajustării pe care România trebuie să o realizeze, concluzionând că doar o creștere mai puternică nu va rezolva problema deficitelor mari.
Articolul a fost actualizat pe 18.09.2026 la ora 16:44, fiind publicat inițial la 16:43. Printre știrile conexe menționate în context se numără posibila demisie a lui Ilie Bolojan, sprijinul acordat de USR lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier și deschiderea partizanilor pentru negocieri cu PSD.
Nicușor Dan a nominalizat oficial candidatul, iar Petrișor Peiu de la AUR a afirmat că Mureșan nu va ajunge la votul final al Parlamentului.
Alte informații includ întâlnirea dintre George Simion și Nicușor Dan înainte de vot, vizita președintelui la Mănăstirea Dragomirna după desemnare, precum și detaliile culiselor, care indică faptul că Ilie Bolojan nu cunoștea ce anunț urma să facă președintele.
De asemenea, Financial Times a comentat miza uriașă a reformelor PNRR blocate, subliniind că criza politică costă România fondurile europene de redresare post-pandemie.