Scrollarea continuă pe smartphone poate fi periculosă pentru sănătate, demonstrat de cercetarea Universității Semmelweis

Cine este cel mai expus la efectele scrollării excesive?

Scrollarea neîntreruptă a conținutului de pe ecranul telefonului poate reprezenta un risc semnificativ pentru sănătate, așa ceva ce a fost demonstrat de o cercetare recentă efectuată de specialiști ai Universității Semmelweis. Această analiză a evidențiat că nu doar durata totală petrecută în fața ecranului are importanță, ci și modul specific în care utilizatorii interacționează cu dispozitivele mobile poate produce efecte similare în măsură cu timpul petrecut pe ecran.

Studiul s-a concentrat pe un lot de tineri adulți, mai precis pe studenți cu vârste între 18 și 35 de ani, grupă adesea expusă utilizării intensive a telefoanelor. Cercetătorii au urmărit atât obiceiurile de utilizare a dispozitivelor, cât și starea de sănătate fizică, psihică și performanțele cognitive ale participantilor.

Pentru a structura analiza, cei implicati în cercetare au împărțit voluntarii în trei categorii distincte: cei care folosesc telefonul în principal pentru comunicare, utilizatorii considerați moderați și cei care petrec cel puțin patru până la cincinore ore pe zi consumând conținut online, în special prin scrollarea rețelelor sociale sau vizionarea de videoclipuri scurte.

Ultima categorie, care a constituit aproximativ o treime din numărul total de participanți, a înregistrat performanțe mai slabe decât cele așteptate pentru vârsta lor la teste destinate evaluării memoriei și atenției. De asemenea, acești indivizi au raportat o calitate mai scăzută a somnului, o tendință crescută de a necesita stimulare constantă și dificultăți evidente în controlarea impulsului de a verifica frecvent telefonul.

Ce face dependența de telefon, dacă nu personalitatea?

Cercetătorii au explicat că derularea neîntreruptă a fluxului de informații de pe rețelele sociale, în combinație cu anxietatea legată de ratare – cunoscută sub denumirea de FOMO (fear of missing out) – expune creierul la un ritm accelerat de stimulare, ceea ce poate duce la suprasolicitare atențională și oboseală mentală.

Deși nu s-a stabilit un raport de cauzalitate direct între scrollarea excesivă și problemele cognitive, cercetarea a confirmat o asociere semnificativă între aceste comportamente și declinul performanței mnemonice și de concentrare.

Un aspect esențial descoperit de cercetători a fost că dependența de telefon nu poate fi explicată doar prin trăsături de personalitate. În schimb, au subliniat că factorii decisivi sunt capacitatea de autoreglare a impulsurilor, gestionarea emoțiilor și intensitatea fricii de a rata informații sau experiențe relevante. Johanna Takács, una dintre coordonatoarele studiului, a afirmat clar că personalitatea, luată singură, nu determină transformarea unei persoane într-un utilizator dependent de telefon.

Ce probleme fizice apare de la utilizarea incorectă a telefonului?

În schimb, ceea ce contează realmente este cât de eficient un individ poate controla comportamentul propriu, reacțiile emoționale și tendințele impulsive, cât și cât de puternică este percepția de a pierde ceva important dacă nu verifică constant dispozitivul.

Pe lângă efectele asupra memoriei, concentrației și somnului, utilizarea prelungită și neergonomică a smartphone-ului a fost asociată și cu probleme fizice, în special cele legate de postură. Întinerea constantă a privirii spre ecran, cu gebeantu în jos, duce la inclinarea excesivă a capului în față, ceea ce crește presiunea exerțată asupra coloanei cervicale.

Acest fenomen, cunoscut în termeni medici ca „text neck”, poate determina, pe termen lung, modificări în semnalele neurologice transmise de receptoarele din zona gâtului către creier, afectând astfel echilibrul corporal și coordonarea mișcărilor.

Cum putem reduce riscurile legate de utilizarea intensă a telefonului?

Menținerea acestei poziții incorecte pe durate extinse poate duce la tensiune musculară dureroasă, rigiditate cervicală și, în cazuri mai grave, la probleme de stabilitate posturală.

Cercetătorii auinsistat pe necesitatea de a adopta strategii practice pentru a reduce riscurile asociate utilizării intensive a telefonului.

Printre recomandările se numără introducerea de pauze regulate în timpul utilizării dispozitivului, evitarea scrollării neîntreruptă prin stabilirea de limite de timp pentru aplicațiile sociale, utilizarea de funcții integrale de monitorizare a timpului de ecran și adoptarea unei posturi mai ergonomice, cu telefonul la nivelul ochilor pentru a reduce tensiunea pe gât.

De asemenea, cultivarea de obiceiuri precum dezactivarea notificărilor neessențiale, practicarea activităților offline și dezvoltarea abilităților de mindfulness pot contribui la un raport mai sănătos cu tehnologia.