Septembrie, luna blestemată a piețelor: AI, petrol și război anunță o nouă criză

De ce septembrie e coșmarul investitorilor?

Septembrie s-a transformat, aproape inexplicabil, în luna norocoasă pentru defilașul piețelor financiare globale.

Nimeni nu poate explica cu exactitate de ce această perioadă calendaristică este asociată cu un număr disproporționat de mari de prăbușiri economice, dar istoria ne oferă repere clare.

Tensiunile acumulate pe parcursul verii ies la suprafață odată cu revenirea decidenților din vacanță.

Un exemplu emblematic este anul 1931, când Regatul Unit a abandonat standardul aurist tocmai în această lună. Mai recent, în 1992, lira sterlină a fost forțată să iasă din Mecanismul European al Cursurilor de Schimb.

Indicatorii de risc se agravează!

Iar acum exact 18 ani, în aceeași perioadă din an, colapsul băncii Lehman Brothers a declanșat o recesiune globală profundă.

În prezent, indicatorii de risc par să se agraveze din nou.

Prețul petrolului continuă să urce, ceea ce se traduce automat prin costuri mai mari pentru combustibilul utilizat în transport, intensificând astfel presiunea asupra bugetelor casnice și a costului general al vieții.

La nivel internațional, se observă o vânzare masivă a obligațiunilor guvernamentale. Vocea importantă din lumea tehnologiei, inclusiv liderii din domeniul inteligenței artificiale, emit avertismente, sugerând că ar fi prudent să încetinem ritmul de dezvoltare al acestui sector.

Optimismul persistă, dar cu rezerve?

Această convergență de factori negativi sugerează, conform unei analize publicate în The Guardian, că ne aflăm pe drumul către un alt septembrie dificil.

Există și motive de optimism, iar situația ar putea fi doar o alarmă falsă.

Au trecut deja mai mult de șase luni de la declanșarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, iar consecințele închiderii Strâmtorii Ormuz s-au dovedit a fi mai puțin devastatoare decât se temea lumea în primăvară.

Este posibil ca frica care paralyzează în prezent piețele de obligațiuni să se disipeze rapid, mai ales dacă războaiele din Ucraina și din regiunea Iranului se vor încheia în curând. Declarările insistente ale președintelui Donald Trump, conform cărora petrolierele vor naviga din nou liber prin strâmtoare, au reușit să tempereze parțial creșterea prețurilor la țiței.

România, în mijlocul unei policrizi!

Ritmul de creștere economică nu a suferit șocuri majore, iar inteligența artificială a contribuit pozitiv la acest echilibru, atât în SUA, cât și în Marea Britanie.

Analiza menționată subliniază faptul că România nu va suferă de 12 crize distincte, ci de o singură „policriză” cu 12 manifestări. Soluțiile propuse de Agenția Internațională a Energiei (AEI) ar trebui luate în calcul.

Deși istoria nu se repetă niciodată identic, există semne clare că tensiunile legate de Iran își produc efectele, deși cu o întârziere mai mare decât se anticipase inițial. Piețele financiare nu mai iau în serios promisiunile lui Trump privind un acord iminent cu Teheranul.

Depășirea pragului de 100 de dolari pe baril pentru petrol în ultimele săptămâni a amplificat temerile legate de o inflație persistentă și de posibile majorări ale ratelor dobânzilor de către băncile centrale.

Bula AI și fragilitatea sistemului!

Chiar dacă prețul țițeiului a stabilizat, costul final al benzinei și al motorinei rămâne ridicat, ca urmare a deficitului de capacitate de rafinare. În Uniunea Europeană, prețul plinului a depășit deja 100 de euro, iar motorina ar putea înregistra noi creșteri de preț, cel puțin până în luna octombrie.

Pentru o perioadă îndelungată, bursele au fost susținute de convingerea că sectorul tehnologic, în special cel legat de inteligența artificială, nu are o plafonare a creșterii valorilor acțiunilor. Această teorie este acum testată.

Din punctul de vedere al Wall Street, apelul recent al liderilor din industria AI la o moderare a ritmului de dezvoltare a fost considerat extrem de inoportun.

Experții se tem de dispariția omenirii sau de alte scenarii apocaliptice, iar faptul că Donald Trump respinge necesitatea unor reglementări mai stricte asupra industriei AI este un element semnificativ. Deși această situație are legătură parțial cu disputa pentru supremacia tehnologică dintre SUA și China, piețele financiare par acum la fel de fragile ca în orice moment de după septembrie 2008.

Diferențe esențiale față de ce?

În contextul apropiierii alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, președintele Trump este obligat să prevină spargerea bulei bursiere alimentate de sectorul AI, chiar dacă Europa este atacată din trei direcții, iar UE și NATO nu par pregătite să o apere.

Există, evident, similitudini între septembrie 2026 și septembrie 2008, dar și diferențe esențiale. Prăbușirea din 2008 a fost rezultatul asumării de riscuri excesive de către bănci pentru a finanța piața imobiliară americană.

De data aceasta, instituțiile bancare par mult mai puțin expuse.

Deși o parte din investițiile în acțiuni tehnologice s-au bazat pe estimări nerealiste privind profiturile viitoare, este clar că AI va avea un impact economic pozitiv pe termen lung, spre deosebire de investițiile imobiliare de dinaintea anului 2008. Este greșit să considerăm că toată această volatilitate este doar un capriciu al pieței; ea reflectă o schimbare structurală în modul în care gestionăm riscurile globale.