Sfântul Ilie: Patronul aviatorilor și al furtunilor, ce secrete mai ascunde?!
Pe 20 iulie, calendarul creștin ne amintește de Sfântul Ilie, o figură centrală în credința populară românească, adesea asociată cu fenomene meteorologice spectaculoase: ploaia torențială și furtunile puternice. Această zi specială este îmbrăcată într-o aură de superstiții și tradiții, iar într-un colț de țară, într-un sat uitat de lume, se păstrează un obicei unic, transmis cu sfințenie din generație în generație.
Culture picks
Sfatul medicului: Cum să te protejezi inteligent de soare la plajă
Greva SANITAS: Spitalele, sub presiunea unei legi salariale „pe șest
Vedete mondiale au transformat finala Cupei Mondiale într-un spectacol total
Salarii tentante în construcții, dar meseriașii lipsesc cu desăvârșireSărbătoarea are o însemnătate aparte și pentru cei peste 142.000 de români care își celebrează onomastica în această zi.
Din 1913, Sfântul Ilie a fost proclamat patronul și ocrotitorul aviatorilor români, legând astfel sărbătoarea de Ziua Aviației Române. Povestea sa începe cu peste opt secole înainte de Hristos, în regiunea Tesvi din Galaad, unde s-a născut într-o familie de preoți.
A trăit în timpul domniei regelui Ahab, o perioadă tulbure în care poporul Israel se îndepărtase de credința în Dumnezeu, închinându-se idolilor.
Potrivit vechilor povestiri, la nașterea prorocului, tatăl său a avut o viziune extraordinară: a văzut oameni îmbrăcați în alb învelindu-l pe nou-născut în scutece de foc și oferindu-i o flacără spre a o consuma. Această imagine simbolică este interpretată ca o prefigurare a zelului său arzătoare și neclintite față de Dumnezeu, o devotament care i-a ghidat întreaga existență.
Sfântul Ilie: Tradiții și interdicții, dar ce secrete ascunde această zi!
Sfântul Ilie este venerat ca un mare făcător de minuni.
Scripturile spun că, prin rugăciunea sa ferventă, a reușit să salveze poporul Israel de o secetă cruntă, care a durat trei ani și jumătate, primind de la Dumnezeu puterea de a controla fenomenele cerești, deschizând și închizând cerurile.
În folclorul românesc, Sfântul Ilie este descris ca un gospodar harnic, dar cu o fire impetuoasă. Legendele povestesc că, după ce și-a ispășit păcatele și a primit iertarea divină, a fost ridicat la cer într-un car de foc.
De atunci, se crede că Sfântul Ilie călătorește pe cer într-un car înflăcărat, tras de cai înaripați, lovind demonii cu un bici de foc. Tunetele și fulgerele sunt considerate, conform credinței populare, zgomotul și armele cu care îi alungă pe diavoli. O altă poveste spune că demonii, înspăimântați de Sfântul Ilie, se ascund pe pământ, sub copaci sau chiar în trupurile animalelor.
Pomul de Sfântul Ilie: o tradiție unică și plină de mistere, nu-i așa?!
Din această cauză, oamenii se tem de furtunile puternice din această perioadă și își fac semnul crucii la auzul tunetelor și la vederea fulgerelor.
În mediul rural, se crede că cine muncește în ziua de Sfântul Ilie riscă să-l supere pe sfânt, atrăgând asupra gospodăriilor trăsnete, grindină și ploi abundente. Ziua de 20 iulie este însoțită de o serie de obiceiuri și interdicții stricte. De exemplu, în anumite regiuni, oamenii evită să lucreze în această zi, de teamă ca furtunile și grindina să nu le distrugă recoltele. De asemenea, există credința că merele nu trebuie consumate înainte de această sărbătoare și nici lovite unele de altele, pentru a nu atrage grindina.
Pe 20 iulie, merele sunt duse la biserică pentru a fi sfințite.
Un obicei cu adevărat special, păstrat cu sfințenie într-un sat din România, este cel al „Pomului de Sfântul Ilie”. Deși detaliile complete ale acestui obicei nu sunt menționate în textul original, simpla sa menționare subliniază importanța și unicitatea tradițiilor locale legate de această sărbătoare.
Aceste practici subliniază respectul profund și teama reverențioasă pe care oamenii le au față de puterea naturii și de figurile sfinte care o guvernează.
