Un sfert din tinerii români intenționează să plece în străinătate în următorul an

Pleacă o treime dintre tineri? Efectele depășesc demografia!

În anul curent, aproape un treime dintre tinerii din România spun că vor să plece din țară în următorul an — fie pentru a-și face carierea, fie pentru a învăța. Datele vin de la Barometrul ABC, care arată că nu e vorba de o valoare trecută, ci de o tendință reală și în creștere.

Culture picks

Nicușor Dan anunță ședința CSAT pentru planul de înzestrare 2027–2036CSAT se reunește la Cotroceni: Armata României trece printr-o etapă crucială de modernizareDunărea, linia roșie: Cum a demonstrat o simulare de la Cornell fragilitatea NATOȘcoala și obezitatea: o legătură neașteptată

Conform sondajului din martie 2026, 27,6% dintre tinerii vârsta de 18–35 ani au declarat că planuiește să plece din România în următorul an, fie pentru muncă, fie pentru studii.

Cel mai frecvent motiv spus este dorința unui venit mai mare: aproape două treimi (64,7%) dintre cei interrogați spun că un job mai bine plătit în străinătate e factorul decisiv. Alte motive, mai puțin frecvente, sunt menționate: 10% aleg să plece din cauza corupției sau din dorința de a începe o viață nouă, iar 6,1% citește calitatea mai bună a serviciilor publice în statele găzduitoare.

Această mișcare are efecte largi, nu doar demografice. La începutul anului 2024, circa 3 milioane de români trăiau într-un alt stat al UE — adică aproximativ 22% dintre toți cetățenii UE care locuiau în afara țării de origine.

Astfel, românii erau cel mai mare grup național de emigranți din Uniune. Dar plecarea nu înseamnă doar mai puțini locuitori: țara pierde ani de muncă, contribuții la buget, competențe specializate, spirit antreprenorial și resurse demografice.

În ultimii zece ani, fenoménul s-a intensificat mai ales printre absolvenți și profesioniști din domenii de înaltă valoare: sănătate, IT, cercetare și servicii specializate.

Conform rapoartelor OECD pentru 2015–2016, aproape 800.000 de români cu studii superioare au ales să trăiască și să lucreze în străinătate.

Totuși, aproximativ jumătate dintre ei au fost ocupați în posturi care nu corespundeau calificării lor — o pierdere de competență și de investiție făcută în formare, fără ca abilitățile lor să fie plen valorificate în țara de destinație.

Sectorul sănătății suferă din cauza exodului masiv al tinerilor!

Sectorul sănătății reflectă clar această problemă. În anii 2020–2021, în statele OECD lucrau circa 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România.

Rata de emigrare pentru acești profesioniști era semnificativă: 28% pentru medici și 24% pentru asistenți. Situația este mai alarmantă printre tinerii medici: în 2023, aproape 60% dintre cei sub 35 de ani au luat în considerare plecarea din țară. Deși creșterile salariale au avut un efect moderator, ele nu au reușit să oprească tendința.

Factori precum infrastructura învechită, birocrația excesivă, volumul ridicat de muncă, managementul inadequat și perspectiva limitată de carieră continuă să împiedice retenția specialiștilor — demonstrând că salariile, deși importante, nu sunt singura soluție.

Migrația are și o dimensiune intergenerațională. Între 2014 și 2024, mai mult de 364.000 de copii care aveau cel puțin un părinte român s-au născut în străinătate și au fost ulterior înregistrați la naștere în România.

Acest număr reprezintă echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în aceeași perioadă — indicând că o parte semnificativă a viitoarei generații se formează în afara frontierei.

Pentru ABC, această realidade reprezintă o provocare de termen lung: o parte a tineretului românește crește și este educată în alte contexte culturale și sociale, iar legătura lor cu România trebuie menținută prin limbă, educație, cultură și, mai ales, prin oferirea de oportunități concrete de studiu, muncă și antreprenoriat. Există, totuși, și un semnal de speranță: în 2024, România a înregistrat un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane, iar peste jumătate (64%) dintre cei care s-au mutat în țară aveau cetățenie română.

Totuși, organizationa avertizează că acest trend nu garantează o soluție la problemele de structură și că, fără reforme profunde, riscul de a pierde capitalul uman rămâne mare.