Verile austere din România anilor ’80

Cum se descurcau românii cu rații sărace de alimente și energie?

Problemele economice ale României erau accentuate în timpul iernii, când oamenii trebuiau să facă față frigului, rațiilor de energie și lipsurilor alimentare, în timp ce venirea primăverii aducea o ușoară ameliorare în viața românilor. Vara, apariția sezonieră a vinetelor, ardeilor și roșiilor diversifica alimentația, dar dieta de bază rămânea săracă, sprijinită mai ales pe pâine, cereale și mămăligă. Jurnaliștii occidentali care au călătorit în România anilor ’80 rămâneau uimiți de lipsurile din alimentarele orașelor, locuri unde criza se simțea cel mai puternic.

Culture picks

Dronă căzută pe bloc în centrul Galațiului, o mamă și copilul ei internațiVânzările de combustibil au crescut în România, în ciuda crizei declanșate de războiul din Iran. Dumitru Chisăliță, AEIRomânia învinge Anglia cu 1-0 la EURO de minifotbal 2026Actorul Ioan Isaiu a murit la 56 de ani în timpul filmărilor

Penuria severă de produse de bază, ca legumele, carnea și energia, i-a transformat pe cumpărători în oameni nevoiți să scotocească după orice se găsește și i-a făcut pe mulți locuitori ai capitalei României preocupați de supraviețuirea de zi cu zi.

În urmă cu șase ani, regimul liderului comunist român Nicolae Ceaușescu a lansat un program de austeritate economică.

Rezultatele — rații sărace de alimente și energie, cea mai lungă săptămână de lucru din Europa și o ofertă redusă de divertisment — i-au împins pe români să petreacă tot mai mult timp procurând hrană și căutând soluții pentru a se încălzi, nota ziarul The Washington Post, în ediția din 23 august 1987. Jurnaliștii americani citau un diplomat occidental aflat la București, care amintea că, în urmă cu câțiva ani, românii erau printre cei mai prosperi oameni din această parte a Europei.

Acum, când mă uit la ce se găsește în magazine și citesc legile restrictive, mă întreb cum supraviețuiesc. Pe hârtie, nu ar trebui să poată supraviețui, afirma acesta. În anii ’80, iernile au fost extrem de dificile, iar verile ceva mai suportabile.

Găsirea hranei devenise o obsesie națională, iar întreaga țară părea să ducă o luptă pierdută cu lipsurile alimentare, notau jurnaliștii.

Aceștia aminteau că un zvon potrivit căruia s-ar putea vinde brânză la un colț aglomerat de stradă a atras o mulțime de oameni, huiduieli și ore întregi de așteptare neliniștită, însă brânza nu a mai apărut. Totuși, românii deveneau mai încrezători odată cu apropierea sezonului cald.

Vara, apariția sporadică a vinetelor, ardeilor și roșiilor mai aduce o oarecare ușurare față de dieta românească de bază, alcătuită din pâine și cereale, mare parte porumb măcinat și transformat într-o fiertură numită mămăligă.

Se va prăbuși totul din cauza lipsei de alimente?

Dar iarna, legumele proaspete nu se mai găsesc nicăieri, iar, în lipsa cărnii, cumpărătorii se înghesuie pentru oase, nota The Washington Post.

Adesea, cumpărătorii care ieșeau dintr-un magazin alimentar se duceau la capătul cozii lungi de afară și vindeau o parte din ce cumpăraseră la preț dublu, informa ziarul.

Mesele la restaurant erau, de obicei, inaccesibile, iar oricum nu prea aveau farmec, din cauza lipsurilor cronice de alimente din restaurante.

Pe măsură ce lipsurile alimentare se adâncesc de la an la an, în fiecare an credem că totul se va prăbuși. Și apoi, cumva, românii par să se adapteze.

Nu știu cum. Nimeni nu știe, declara un diplomat occidental, în articolul publicat de jurnalistul Gary Lee. Charles T.

Powers, corespondentul la Varșovia al publicației Los Angeles Times și unul dintre cei mai apreciați jurnaliști americani ai vremii, a călătorit în România ultimilor ani ai regimului Ceaușescu și a relatat și el despre lipsurile alimentare resimțite de români.

Oamenii stau la coadă, pe trotuare lipicioase de noroiul rezultat din proiectele masive de demolare și construcție ale președintelui, pentru a cumpăra pungi de plastic cu resturi de pui: gheare și aripi.

Nimeni nu pare să știe ce s-a întâmplat cu restul păsărilor. Asta într-o zi bună. De fapt, multe măcelării s-au închis pur și simplu.

Cele care au mai rămas vând bucăți de slănină de porc și un fel de cârnat cenușiu. Nimeni nu a mai văzut un cartof în piețe de luni de zile. Sunt morcovi, sfeclă, ceapă și mere mici, pătate.