Vortexul polar și El Niño: cum ne pregătim pentru frigul extrem din această iarnă

Cum se combină forțele care aduc frigul?

Prognozele meteo ne avertizează că iarna va fi capricioasă. Nu ne așteptăm la un ger constant, ci la schimbări bruște: temperaturi care scad brusc și ninsori în diverse zone ale Europei.

Vinovatul? O combinație delicată dintre dinamica vortexului polar și fenomenul El Niño. Specialiștii insistă: va fi o iarnă cu variații termice extreme, nu un frig monoton.

Pentru a înțelege de unde vine frigul, climatologul Roxana Bojariu a clarificat o distincție importantă. Fenomenele pe care le simțim direct – ploaia, vântul – se întâmplă în troposferă, stratul inferior al atmosferei. Vortexul polar stratosferic, însă, acționează mult mai sus.

„Există o dinamică specifică în sectorul atlantic-european, în partea inferioară a atmosferei, care direcționează aerul rece către zona noastră, inclusiv spre țara noastră”, a explicat Bojariu într-o intervenție la Digi24. Simplu spus: un episod de frig sever apare când circulația din zona atlantico-europeană ghidează masele de aer polar spre noi.

Explicația tehnică, simplificată?

Interacțiunea dintre aceste două componente este subtilă, dar cu efecte vizibile la sol. Uneori, vortexul stratosferic se „cuplează” cu cel troposferic.

Dacă structura de sus se destabilizează, instabilitatea coboară spre suprafață. Rezultatul? Formarea unor blocaje atmosferice persistente.

Aceste blocaje opresc fluxul normal al aerului. Permite pătrunderea aerului polar dinspre nord în anumite regiuni, în timp ce, în zone vecine, temperaturile pot rămâne peste medie.

Mecanismul ascuns al blocărilor atmosferice?

Unde exact se va simți frigul depinde de poziția geometrică a acestui blocaj. Este un joc de geometrie atmosferică care dictează harta vremii.

El Niño joacă un rol indirect, dar crucial.

Fenomenul crește șansele ca vortexul stratosferic să fie perturbat, facilitând propagarea instabilității până la nivelul solului. Condițiile devin mai severe, dar nu confundăm aceste episoade izolate cu o iarnă întreagă de ger. Frigul durează doar cât timp persistă blocajul, ulterior erodat de circulația vest-est.

Pe de altă parte, datele indică o veste bună pentru zonele afectate de secetă. Modelele Centrului European de Prognoză pe Medie Durată (ECMWF) sugerează că prima jumătate a iernii ar putea fi mai blândă decât media istorică.

Rolul El Niño și speranța?

Mai mult, se așteaptă precipitații superioare celei obișnuite, inclusiv în centrul continentului. Pentru bazinul Dunării și alte zone afectate de secetă hidrologică, ploile și zăpezile abundente din toamnă și iarnă pot reîncărca rezervele de apă.

Specialiștii discută și despre posibile valuri de căldură neobișnuite în octombrie.

Roxana Bojariu a precizat că aceste evenimente nu sunt rezultatul direct al vortexului stratosferic, care nu s-a cuplat încă eficient cu troposfera. Sinergia apare de obicei în toamna târzie și iarna. Temperaturile ridicate din octombrie sunt dictate exclusiv de circulația din troposferă, de poziția centrilor de presiune și de traiectul curentului jet.

Valurile de căldură din octombrie, o anomalie?

Deși valurile de căldură în luna a zece sunt mai rare, nu sunt neobișnuite pe fondul schimbărilor climatice. Anomalii termice din toamnă tind să devină mai frecvente.

Ca exemplu, acum câțiva ani, România a înregistrat temperaturi peste 35 de grade Celsius în mai multe zile din a doua jumătate a lunii octombrie.

Concluzia rămâne prudențială. Este încă prematur să tragem concluzii definitive.

Trebuie să vedem dacă predicțiile actuale se confirmă pe teren, oferind o imagine clară asupra modului în care se va desfășura restul sezonului.