AUR conduce intenția de vot, PSD crește, PNL și USR pierd teren

Dacă scrutinul ar fi duminică, cum ar arăta distribuția voturilor?

Opinii împărțite privind alegerile anticipate, în contextul în care AUR domină sondajele, PSD urcă, iar PNL și USR înregistrează scăderi

Conform datelor furnizate de agenția de cercetare CURS, formațiunea AUR își consolidează poziția de lider în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, obținând un procentaj de 34%. Acest rezultat se menține stabil față de luna anterioară, august, demonstrând o rezistență a suportului electoral.

Pe locul secund, partidul PSD a reușit să câștige teren, urcând cu un punct procentual, în timp ce celelalte mari forțe politice, PNL și USR, au suferit erodări semnificative, pierzând fiecare câte două procente din sprijinul publicului.

În cazul în care scrutinul ar fi organizat în duminica următoare, distribuția voturilor ar fi următoarea: AUR ar acumula 34% din total, urmat de PSD cu 25% și PNL cu 18%. Formațiunea USR ar fi creditată cu 8%, iar UDMR ar obține 5%.

La capătul inferior al clasamentului, SOS România ar strânge 3%, în timp ce Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone, Acțiunea Conservatoare și SENS ar fi fiecare cu 2%.

Restul opțiunilor, însumate, reprezintă 1% din voturi exprimate.

Aceste cifre plasează AUR clar pe prima poziție, având o avans de 9 puncte procentuale față de PSD. Concentrarea voturilor este evidentă în primii trei loci, aceștia acoperind împreună peste trei sferturi din opțiunile electorale disponibile.

Analiza comparativă cu ediția din august a aceluiași sondaj detaliază dinamica schimbărilor: în timp ce AUR stagnează la 34% și PSD avansează de la 24% la 25%, PNL coboară de la 20% la 18%, iar USR scade de la 10% la 8%.

Printre formațiunile cu prezență minoră, UDMR păstrează cota de 5%, SOS România crește de la 2% la 3%, iar Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone rămâne constant la 2%.

AUR rămâne clar lider cu un avans de 9 puncte procentuale!

De asemenea, Acțiunea Conservatoare înregistrează o creștere de la 1% la 2%, iar SENS ajunge tot la 2%.

Dezbaterile privind posibila organizare a unor alegeri anticipate divid opinia publică în două tabere aproape identice ca mărime.

Din totalul respondenților, 36% afirmă cu certitudine că actuala criză politică necesită rezolvarea prin alegeri anticipate, iar încă 11% sunt de acord cu această variantă, deși într-o măsură mai mică.

Pe partea opusă, 26% sunt mai degrabă împotriva acestei măsuri, iar 21% o resping categoric. Astfel, balanța se echilibrează perfect: 47% susțin ideea alegerilor anticipate, iar 47% o resping, lăsând 6% din populație fără o opinie clar exprimată.

Starea de spirit generală a cetățenilor este una dominată de pesimismul privind cursul țării.

Aproape patru cincimi dintre participanți, respectiv 79%, consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 15% apreciază pozitiv traseul național, în timp ce 6% nu și-au exprimat o părere. Aceste rezultate subliniază persistanța unui nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației.

Disproporția dintre evaluările negative și cele pozitive este foarte mare, indicând faptul că percepția negativă asupra direcției asumate de stat este extrem de răspândită.

Metodologia studiului a fost aplicată de CURS în intervalul 16-22 septembrie 2026. Cercetarea a inclus un eșantion de 1.100 de respondenți, toți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România.

Eșantionul folosit este probabilist, multistadial și stratificat, asigurând o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Colectarea datelor s-a efectuat prin interviuri față în față, în mediul familial al respondentilor. Validarea eșantionului s-a făcut folosind cele mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică, iar datele au fost ponderate conform structurii pe vârstă a electoratului.