Avertismentul BNR: PNRR-ul nefinalizat poate declanșa un downgrade al ratingului României

Ce ar însemna o Românie în criză financiară?

Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a confirmat preocupările exprimate anterior de Eugen Rădulescu, fost consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, privind consecințele pe care le-ar putea suferi România dacă nu reușește să finalizeze Programul Național de Reziliență și Reziliență (PNRR). Declaratia a apărut în contextul unei polemici generate de o postare pe Facebook, în care Rădulescu a semnalat un risc crescut de degradare a situației financiare a statului.

Lazea a subliniat că semnalul de alarmă lansat de Rădulescu este fundamentat și corespunzător realității. Conform lui, dacă PNRR-ul nu va fi încheiat integral, agențiile internaționale de rating îl vor interpreta ca un semn negativ, potențial declanșător unei revizuiri desfavorabile a notării suverane a României.

Deși a evitat să formuleze o predicție definitivă despre un downgrade asigurat, a recunoscut că neîndeplinirea obiectivelor PNRR ar putea greui semnificativ aprecierea de către piețele financiare.

„E clar că până acum am scăpat ca prin urechile acului”, a declarat Lazea, folosind o metaforă pentru a ilustra felul în care România a gestionat până acum riscurile, evitând de mult timp consecințe mai grave. Totuși, a avertizat că această sansă nu poate dura în infinit, mai ales dacă nu se vor respecta angajamentele luate în cadrul planului de recuperare și reziliență financiat de Uniunea Europeană.

În postul său pe Facebook, Eugen Rădulescu a adoptat un ton și mai sever, accusând autoritățile de a conduce țânia spre un „dezastru economic lent, dar sigur”. El a afirmat că România riscă să termine PNRR-ul fără să primească ultimele tranșe de finantare, datorită întârzierilor și blocărilor administrative.

Rădulescu a atribuit această situație opoziției față de reformele necesare, în special în domeniul salarial și al sectorului public, care, în opinia sa, aggravă presiunile bugetare prin menținerea unei politici de creștere a cheltuielilor în contextul unui deficit persistent și a unei datorii publice ridicate.

Vor reuși să finalizeze PNRR?

El a, de asemenea, facut explicit referință la agențiile de rating, inclusiv S&P, avertizând că percepția externă a credibilității fiscale și structurală a României ar putea suferi semnificativ dacă nu se vor corecta deviațiile. În această privință, a considerat că neîndeplinirea PNRR-ului nu este doar o pierdere de fonduri europene, ci un factor care ar putea fi utilizat de evaluatori internaţionali ca argument în desfavorele unei viitoare analiză de risc de credit.

Valentin Lazea a reafirmat această perspectivă, explicând că agențiile de rating nu se limitează la analizarea indicatorilor macroeconomici de bază, ci evaluați și calitatea guvernării, credibilitatea politicilor de reformă și capacitatea statului de a îndeploya angajamentele internaționale. Din punctul de vedere al acestor instituții, neîndeplinirea PNRR-ului ar putea fi interpretată ca o semnalizare a slăbiciunilor structurale și a lipsii de disciplina fiscală.

Deși Lazea a refuzat să cuantifice exact impactul, a recunoscut că elementul legat de PNRR ar putea contribui la o percepție mai riscantă a României, chiar dacă nu este singurul factor determinante. A insistat, totuși, că mesajul esențial rămâne acela: fără o implementare eficientă a planului de recuperare, România se expune la riscuri inutile, inclusiv privind perspectiva ei de rating suveran.

Concluzia ambele analiștii este clară: succesul în finalizarea PNRR-ului nu este doar o problemă de absorbție a fondurilor, ci un test al credibilității economice și instituționale a țarii în fața partenerilor internaționali. Orice eșec în acest sens ar putea avea reverberări pe termen mediu și lung, afectând costurile de împrumut și accesul la piețele de capital.

Astfel, avertismentul nu se referă doar la o pierdere financiară directă, ci la un risc mai profund legat de percepția și stabilitatea economică pe termen lung.