Blocada maritimă a Rusiei transformă România în victimă colaterală

Cum încearcă Rusia să sufocă economic Ucraina prin atacuri asupra porturilor?

Rusia încearcă să reducă accesul Ucrainei la comerțul maritim prin atacuri asupra porturilor și navelor comerciale, iar efectele sunt simțite în întreaga regiune a Mării Negre. România riscă să piardă unele dintre avantajele economice și strategice oferite de poziția sa geografică, în ciuda investițiilor în infrastructură, energie și apărare.

Analistul geopolitic Alexandru Coita, consultant în domeniul strategiei și expert în relații internaționale și afaceri europene, a argumentat modul în care Bucureștiul poate transforma această vulnerabilitate într-o oportunitate și a propus o strategie bazată pe cooperarea cu SUA, NATO, Uniunea Europeană și partenerii regionali.

Grevele asupra navelor comerciale, creșterea costurilor de asigurare și reducerea traficului maritim pot afecta, de asemenea, porturile și proiectele strategice ale României.

Rusia încearcă să sufoce economic Ucraina prin limitarea accesului la comerțul maritim prin atacuri asupra porturilor, infrastructurii și navelor comerciale, iar România riscă să devină o victimă colaterală, oferind un avantaj suplimentar Moscovei: diminuarea relevanței economice și geopolitice a unui stat NATO și UE care are potențialul de a juca un rol central în regiune, spune Alexander Coita. Analistul pune strategia actuală a Kremlinului într-un context istoric mai larg. Începând cu secolul al XVIII-lea, Rusia a urmărit accesul la porturile de iarnă înghețate și controlul rutelor maritime către Marea Mediterană. Anexarea Crimeei în 1783 a fost un moment important în această extindere.

În prezent, obiectivul Moscovei nu este de a închide Marea Neagră pentru propriile sale nave comerciale, deoarece exporturile rusești de ulei și de cereale depind de accesul la rutele maritime.

În schimb, strategia are ca scop limitarea accesului la adversari și creșterea costurilor pe care ele le suportă pentru desfășurarea activităților lor. „O deschidere majoră a comerțului rus, dar tot mai periculoasă și costisitoare pentru alții, ar oferi Kremlinului un avantaj strategic considerabil”, explică Alexander Coita.

De ce subliniază că mai mult de 570?

Acesta subliniază că mai mult de 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră de la începutul anului, iar cel puțin 40 de marinari au murit, comparativ cu 24 de morți confirmați în Strâmtoarea Hormuz.

Numai în al treilea trimestru au fost lovite 387 de nave, mai mult de cinci ori mai multe decât în trimestrul precedent.

Deși atacurile au venit din ambele tabere, compania de securitate maritimă Ambrey atribuie aproximativ 90% din atacurile din ultimele 45 de zile Rusiei, potrivit datelor citate de Alexander Coita.

În porturile din zona Odessa, traficul a scăzut de la aproximativ 400 de nave în iulie la mai puțin de 10 în septembrie. Impactul economic nu se limitează la distrugerea cauzată de atacuri. Riscurile de securitate pot determina transportatorii să evite anumite rute, să crească primele de asigurare și să întârzie livrările. În timp, aceste costuri afectează competitivitatea exporturilor și atractivitatea investițiilor în întreaga regiune. Alexander Coita compară mecanismul cu presiunea exercitată de Iran prin amenințările de a bloca Strâmtoarea Hormuz. Rusia nu controlează Bosforul și Dardanele în cadrul regimului convenției de la Montreux, dar poate obține efecte economice similare prin atacuri repetate și descurajarea transportatorilor.

Închiderea fizică a unei rute maritime nu este necesară pentru a restricționa comerțul. Este suficient ca navigația să devină prea periculoasă sau prea scumpă pentru unii operatori.