Bolojan, vinovat de pierderea celor 5 miliarde din PNRR?

Ce se întâmplă cu PNRR?

O serie de legi esențiale, menite să deblocheze fondurile europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au rămas în așteptare, conform declarațiilor lui Ilie Bolojan. Aceste șase acte normative, cruciale pentru accesarea tranșelor financiare, nu au fost încă adoptate.

În spațiul public, o teză persistentă arată cu degetul spre Ilie Bolojan și formațiunile politice PNL și USR, acuzându-i că refuzul lor de a susține un guvern cu atribuții depline ar fi cauzat întârzierile și chiar riscul pierderii acestor jaloane.

Cu toate acestea, o privire atentă asupra cronologiei relevă o imagine mai complexă. Implementarea PNRR a demarat încă din 2021, sub conducerea prim-ministrului de atunci, Florin Cîțu (PNL). De la acel moment, cinci șefi de guvern s-au succedat la cârma țării. După Florin Cîțu, care a deținut funcția până în noiembrie 2021, au urmat alți prim-miniștri.

Este de notat că, în timpul mandatelor consecutive ale lui Nicolae Ciucă (PNL) și Marcel Ciolacu (PSD), coaliția de guvernare a beneficiat de o majoritate parlamentară solidă.

Această stabilitate ar fi trebuit, în mod normal, să asigure o adoptare rapidă a tuturor reformelor asumate.

Gestionarea deficitară la nivel guvernamental a atins un punct critic, necesitând o renegociere urgentă a planului direct cu Comisia Europeană.

Va bloca reforma salarizării accesul României la fondurile din PNRR?

Această decizie excepțională a fost confirmată recent de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns în această situație delicată, este necesar să analizăm în detaliu ministerele și miniștrii care au avut în responsabilitate directă cele șase jaloane financiare.

Unul dintre jaloanele cheie, evaluat la 770 de milioane de euro, este reforma sistemului public de salarizare. Aceasta vizează eliminarea inechităților din sectorul bugetar, plafonarea sporurilor și corelarea veniturilor cu performanța angajaților. Alături de Legea Pensiilor Speciale și Legea Pensiilor Publice, acest jalon a fost atribuit Ministerului Muncii. Portofoliul a fost inițial deținut de Raluca Turcan (PNL) până în noiembrie 2021, ea fiind cea care a introdus acest jalon. Între noiembrie 2021 și iulie 2023, ministerul a fost condus de Marius Budăi (PSD).

În iulie 2023, Marian Neacșu (PSD) a preluat interimar conducerea, iar în aceeași lună, Simona Bucura-Oprescu (PSD) a fost numită ministru, funcție pe care a deținut-o până în iunie 2025.

Între iunie 2025 și aprilie 2026, Florin Manole (PSD) a ocupat această poziție. După demiterea Guvernului Bolojan, Dragoș Pîslaru (USR) a preluat portofoliul Muncii.

Ministerul Dezvoltării a avut în subordine două proiecte majore: Codul Urbanismului, cu o valoare de 972 de milioane de euro, și Legea privind funcția publică, estimată la 770 de milioane de euro. Codul Urbanismului urmărește simplificarea legislației în construcții și combaterea haosului urbanistic, în timp ce Legea privind funcția publică are ca scop introducerea unui concurs național bazat pe competențe și digitalizarea managementului resurselor umane.

Cseke Attila (UDMR) a fost ministrul care a elaborat Codul Urbanismului și l-a trimis spre aprobare în Parlament în aprilie 2023. El a condus ministerul până în iunie 2023, fiind apoi înlocuit de Adrian Veștea (PNL), care și-a menținut funcția.