Călin Georgescu la Cisnădie: intermediarii distrug prețul pâinii și muncă țărănească

De ce a șocat Georgescu fermierii de la Cisnădie?

Călin Georgescu a vorbit cu tare la Cisnădie, în sâmbătă, 29 august 2026, la târgul producătorilor locali. A fost un discurs cu putere, în fața unei mulțimi entuziaste care l-a salutat cu urale și aplauzi.

Fostul candidat la prezidențiale a pus degetul pe o rănă profundă: rolul intermediarilor în lanțul alimentar. A spus clar că prețul pâinii, un produs de bază, este o insultă adresată efortului fizic al țăranilor români.

El a explicat că multe produse se deterioră sau pierd valoare din cauza practicilor inefficiente în distribuție, iar consumatorii plătesc prețuri înalte la magazine, în timp ce profitul real se pierde în beneficii ale unor actorii intermediari — adesea străini sau neafișați — care nu contribuie la valorificarea muncii rurale.

Un moment care a rămas în minte a fost când Georgescu s-a întors către un fermier local, i-a ridicat mâinile și le-a arătat mulțimii, zicând cu insistență: „Astea sunt palme bătătorite! Uitați aici, palmă bătătorită!”. Acest gest nu a fost doar simbolic — a fost un акт de recogere.

Georgescu cere statului să intervină clar în lanțul alimentar!

A vrea să onoreze muncii dure ale agricultorilor, să arate că fiecare nădejde, fiecare beană de pără, fiecare ore petrecută în câmp e o legătură cu pământul și, pentru mulți, cu ceva mai mare.

A adăugat, cu o frază care a rămas: „prin roadele pământului, țăranul român vorbește cu Dumnezeu”. Nu e doar despre bani — e despre identitate, despre credință, despre locuința în lume.

În continuare, Georgescu a criticat dur sistemul actual: un lanț în care intermediarii și samsarii se îmbogătesc în exces, iar prețul pâinii devine o încărcătură injustificată pentru familiile române, în timp ce cei care o produc primesc doar o fracțiune din valoarea finală. A avertizat că această situație nu doar afectează puterea de cumpărare, ci undermină dignitatea muncii agricole, transformând-o din sursă de mândrie într-o sursă de frustrație.

Ca soluție, a propus o intervenție clară a statului: achiziționarea directă a produselor agricole de la fermierii români pentru instituțiile publice — școli, spitale, cămine de bătrâni, cantine statale. A argumentat că bani publici trebuie să susțină agricultura autohtonă și să revitalizeze satul românesc, nu să finanțeze rețele de distribuție opache. A prezentat târgul din Cisnădie ca un model care funcționează: producător direct la consumator, fără intermediari. A spus că acest model ar putea fi replicat la scară națională, asigurând prețuri mai juste pentru cumpărători și venituri mai equitabili pentru producători.

A mai adăugat că eliminarea intermediarilor inutili nu doar reduce costul final pentru consumator, dar crește și calitatea produselor — mai puțin transport, mai puțin depozitare, mai puțin risc de degradare. A concluzionat că o astfel de reformă nu e doar economică: e socială, e morală. E o restituție a valorii muncii rurale și a legământului dintre om și pământ. Discursul s-a încheiat cu un apel la solidaritate națională și la recunoașterea contribuției esențiale ale agricultorilor la viața țării.