Căsătoria forțată a minorilor devine infracțiune: pedepse de până la 5 ani

Pedepse diferite în funcție de ce?

Parlamentul a votat, miercuri, o modificare majoră a Codului penal: de acum înainte, forțarea unui minor să se căsătorească va fi considerată o infracțiune distinctă.

Legea, adoptată pe 16 septembrie, închide o breșă juridică de mult timp așteptată și oferă o protecție concretă tinerilor constrânși de familiile lor să intre în legături conjugale sau de conviețuire împotriva voinței lor.

Inițiativa legislativă, propusă de deputata Diana Buzoianu (USR), așteaptă acum promulgarea președintelui pentru a intra în vigoare. Într-un comunicat de presă, Buzoianu a subliniat că libertatea individuală nu ar trebui să fie negociabilă în cadrul familiei. Ea a atras atenția că atât fetele, cât și băieții sunt adesea tratați ca „proprietate familială”, fiind puși în fața faptului împlinit al unei căsătorii pe care nu o doresc.

Statul nu mai poate ignora acest fenomen, care are trăsături de crimă; prin adoptarea legii, România trimite un semnal clar victimelor: instituțiile le recunosc suferința și acționează pentru apărarea drepturilor lor.

Noul cadru legal definește clar căsătoria forțată sau conviețuirea forțată: situația în care o persoană este determinată, prin presiuni sau constrângeri, să încheie o căsătorie sau să trăiască într-o relație care imită statutul de soți. Legislația face o distincție importantă în funcție de vârsta victimei, stabilind gradații diferite de pedeapsă.

Circumstanțe agravante și aspecte transnaționale!

Dacă copilul afectat are sub 16 ani, fapta se sancționează cu o detenție de la 2 la 7 ani de închisoare, la care se adaugă interdicția de a exercita anumite drepturi. Pentru persoanele care au atins majoratul sau pentru minorii care au împlinit deja 16 ani, sancțiunea principală este închisoarea, cu o durată cuprinsă între 1 și 5 ani, plus interzicerea exercitării unor drepturi specifice.

Legislatorii au prevăzut și circumstanțe agravante care majorează pedeapsa. Astfel, dacă victima se afla sub îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratament direct al făptuitorului, sancțiunea devine mai severă. Majorarea se aplică și atunci când persoana care comite fapta deține asupra sa o armă, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau chiar un animal care pot pune în pericol viața, sănătatea sau integritatea fizică a celor implicați.

Un alt aspect crucial vizează dimensiunea transnațională a fenomenului.

Se prevede o pedeapsă cu închisoarea pentru acțiunile de transportare sau însoțire a unei persoane adulte sau a unui minor peste 16 ani într-o altă țară decât cea în care locuiește.

Obligații de informare publică!

Scopul este de a preveni forțarea unei căsătorii sau a unei conviețuirii în străinătate.

De asemenea, se pedepsește determinarea victimei să călătorească pe teritoriul unui astfel de stat sau împiedicarea acesteia de a se întoarce în țara sa de reședință, dacă intenția este de a o constrânge să se măritoe sau să conviețuiască.

Pentru a asigura vizibilitatea noilor reglementări, legislația impune o campanie de informare publică. Timp de patru luni de la intrarea în vigoare a legii, posturile de televiziune și de radio vor fi obligate să difuzeze mesaje de avertizare. Aceste spoturi informative vor fi emise în intervalul orar de seară, între orele 18.00 și 22.00, perioadă în care audiența este de obicei ridicată. Măsura are rolul de a conștientiza cetățenii asupra drepturilor lor și a noilor protecții legale disponibile.

Dezbaterea publică a stârnit reacții în secțiunile de comentarii online, unde unii utilizatori au ridicat întrebări privind aplicarea practică a legii în diverse contexte etnice sau sociale, menționând exemple specifice de vârstă la căsătorie. Totuși, focusul principal rămâne pe consolidarea cadrului juridic. Adoptarea acestui text marchează un pas important în modernizarea legii penale românești, aliniind-o la standardele internaționale de protecție a drepturilor omului. Prin incriminarea explicită a constrângerii, statul recunoaște că vocea celui care se măritoe trebuie să fie centrală, indiferent de presiunile familiale sau culturale.

Procesul legislativ s-a încheiat cu votul parlamentar, rămânând ultima etapă formală de promulgare prezidențială pentru ca normele noi să guverneze viața de zi cu zi a familiilor românești.