CCR decide soarta a 1,7 miliarde de euro: Legile integrității și biodiversității, în balanță

Legea integrității: Riscăm 1,7 miliarde de euro din PNRR?!

Curtea Constituțională examinează legi cruciale pentru fondurile europene: Miza de 1,7 miliarde de euro

Miercuri, Curtea Constituțională a României (CCR) are pe masă două legi esențiale pentru atragerea fondurilor europene, piloni ai Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Este vorba despre legea integrității și cea a biodiversității, ambele stârnind controverse aprinse și contestații. Întârzierile în adoptarea lor ar putea costa România sume considerabile, estimate la 1,7 miliarde de euro.

Unul dintre actele normative aflate în atenția CCR este noua lege a integrității, contestată atât de primarul general Nicușor Dan, cât și de o alianță formată din PNL și USR. Adoptarea acestei legi este obligatorie până la 31 august, altfel riscăm să pierdem 770 de milioane de euro din fondurile PNRR.

Principalele obiecții vizează două aspecte cheie.

În primul rând, o prevedere controversată stipulează că aleșii locali găsiți deja în conflict de interese sau incompatibilitate înainte de intrarea în vigoare a noii legi își vor pierde mandatul în decurs de 30 de zile.

Contestatarii susțin că această dispoziție încalcă Articolul 15 din Constituție, care prevede că legile se aplică doar pentru viitor și nu pot impune sancțiuni retroactive pentru fapte comise sub vechea legislație.

Această măsură este percepută de critici ca având „ținte fixe”, vizând în special primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și alți oficiali locali în situații similare.

Legea biodiversității: O miză de 1,7 miliarde de euro, ce va decide soarta PNRR?!

Un al doilea punct de dispută îl reprezintă așa-numitul amendament „Grădinaru”, care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și interese și la partenerii de viață ai demnitarilor. Legea impune această cerință persoanelor care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu oficialii publici.

Contestatarii subliniază că legea nu definește clar ce înseamnă o astfel de relație, lăsând loc interpretărilor și forțând persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecți ai legii pentru a evita sancțiunile.

Președintele și opoziția susțin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu dețin funcții publice, reprezintă o intruziune disproporționată în viața privată, încălcând standardele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Această formă este considerată un „viciu agravat” față de Decizia CCR 297/2025, deoarece impune. Din punct de vedere politic, se speculează că măsura o vizează pe partenera președintelui, Mirabela Grădinaru, conform news. ro.

Pe lângă legea integrității, CCR va examina miercuri și contestația depusă de AUR împotriva legii biodiversității.

Această lege, de asemenea un jalon în PNRR, are o miză financiară chiar mai mare decât legea integrității, fiind asociată cu peste 970 de milioane de euro.

Detaliile specifice ale contestației AUR nu sunt menționate în informațiile disponibile, însă importanța financiară a acestei legi subliniază urgența și necesitatea unei decizii rapide din partea Curții Constituționale.