Comisia Europeană cere compensări pentru marirea salariilor bugetarilor

Cum ar putea extinderea CASS la veniturile din pensii să echilibreze bugetul național?

Comisia Europeană a solicitat autorităților române să găsească mecanisme de compensare pentru creșterea cheltuielilor inducute de noua variantă a Legii de salarizare, subliniind necesitatea echilibrului bugetar prin măsuri corective. Conform informațiilor obținute de la surse interne și externe, una dintre propozițiile formulate de Bruxelles implică extinderea aplicării contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) și pe veniturile provenite din pensii, măsură care ar putea genera venituri suplimentare necesare pentru a finanța majorările salariale în sectorul public.

În prezent, contribuția CASS se aplică doar veniturilor pensiare care depășesc pragul de 3.000 de lei pe lună. Extinderea acestei obligații la toate veniturile din pensii, indiferent de suma, ar reprezenta o modificare semnificativă a bazei de imponere și ar putea contribui la colectarea sumele necesare pentru a acoperi costurile suplimentare estimat de aproximativ 4 miliarde de lei peste nivelul inițial discutat cu partenerii europeni.

Această diferență reflectă creștera totală a envelopei salariale prevăzută în noul proiect, care ajunge la circa 12 miliarde de lei, cifra care include și alocările pentru personalul medical, învățătorii și alte categorii de bugetari.

Comisia Europeană a subliniat că orice creștere a cheltuielilor personale în sectorul public trebuie să fie însoțită de măsuri de compensare directe și proporționale, aplicate în alte sectoare sau pe alte categorii de venituri, pentru a evita deteriorarea solidenței bugetului de stat. Această cerere se bazează pe principiul că creșterea salariilor într-o categorie nu poate fi finanțată prin creșterea deficitului sau a datoriei publice fără contrapunere, ci trebuie să fie echilibrată prin reducere sau ajustare în alte zone ale bugetului.

Cum ar afecta extinderea CASS pe pensii bugetul României?

De asemenea, Bruxelles a exprimat preoccupare privind disparitățile dintre estimările inițiale de cost și prevederile concrete din proiectul legislativ, indicând că anumite dispoziții ar putea duce la cheltuieli suplimentare apropiate de un miliard de lei, mai ales în domeniul sănătății, unde există neconcordanțe între datele financiare și prevederile legale. În acest context, extinderea CASS la pensii este prezentată ca o soluție tehnică neutră, care nu afectează direct salarii sau pensii, ci modifică baza de calcul a contribuțiilor sociale în vederea asigurării finanțării necesare.

Autoritățile europene au remarcat de asemenea că adoptarea simultană a măsurilor compensatorii – fie înainte, fie în paralel cu Legea de salarizare – este esențială pentru a menține credibilitatea României față de agențiile internaționale de rating și pentru a demonstra capacitatea de guvernare fiscală responsabilă. Fără măsuri compensatorii, cum se evită derapajul bugetar? Fără asemenea măsuri, riscurile de derapaj bugetar și de presiune pe rata de dobândă a debitului public ar crește, afectând stabilitatea macroeconomică.

Deși propoziția de a aplica CASS pe toate pensiile nu a fost încă oficială, discuțiile în curs sugerează că această variantă este analizată serios ca parte a pachetului de măsuri de compensare. Experții menționează că un asemenea ajustare ar putea fi implementată printr-o modificare normativă ușoară, fără a necesita o revizuire profundă a sistemului de pensii, iar efectul ei pe buget ar fi imediat și cuantificabil.

Implementarea ei ar putea permite România să îndeplinească obiectivele salariale fără să compromite credibilitatea fiscală sau să genereze disbalanțe insostenibile pe termen lung.