Comisia Europeană cere Guvernului să găsească 4 miliarde de lei pentru salarii

Ce urmează după semnalarea Comisiei?

Comisia Europeană a pus pe masă cerințe clare privind ajustarea bugetului României în legătură cu noua variantă a Legii de salarizare a angajaților din sectorul public. Cererea este simplă: autoritățile trebuie să găsească resurse financiare suplimentare pentru a acoperi majorările salariale planificate.

Conform informațiilor transmise de reprezentanții comisiei, impactul bugetal al acestei noi regulări ar trebui să crească de la 8 miliarde de lei — suma inițial acordată — la 12 miliarde de lei. Asta înseamnă un diferenț de 4 miliarde de lei care trebuie generat prin măsuri fiscale sau prin ajustarea contribuțiilor sociale.

Printre propunerile formale adresate de Bruxelles apare și extinderea perioadei de aplicare a contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei.

Deși această contribuição era prevăzută să fie eliminată începând cu 1 ianuarie 2028, Comisia cere menținerea acestei măsuri și în perioada ulterioară, argumentând că ar putea contribui semnificativ la colectarea fondurilor necesare.

Sursele citate de Digi24 au confirmat că această măsură este una dintre cele propuse explicit de executivul comunitar pentru a acoperi partea mare a diferenței de 4 miliarde de lei.

Comisia a semnalat, de asemenea, o incongruență între proiectul legislativ și estimările financiare asociate, mai ales în ceea ce privește salariile acordate personalului din sistemul sănătății. Această disparitate a fost evaluată de serviciile tehnice ale comisiei la aproximativ 1 miliard de lei. Fără corecturi, realizarea obiectivului de 12 miliarde de lei ar fi compromisă.

Cum poate România să acopere creșterea de 4 miliarde de lei în bugetul salarial public?

Prin urmare, Bruxelles a subliniat necesitatea ca măsurile financiare propuse să fie adottate simultan cu aprobarea legii de salarizare — sau, ideal, în avans — pentru a asigura disponibilitatea fondurilor în momentul începării plăților.

În ceea ce privește platforma platitoră a datorilor judiciară, Comisia a cerut, de asemenea, stabilirea unui program clar și transparent pentru plata sumelor datorate magiștilor. Consideră că o astfel de măsură ar contribui la consolidarea credibilității instituțiilor și la reducerea riscului percepții de instabilitate financiară.

Răspunzând la aceste solicitări, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că nu există intenție de reducere a veniturilor provenite din bugetul de stat, iar toate acțiunile vor fi orientate spre menținerea stabilității financiare. Totuși, el a subliniat importanța unei abordări prevenitive, recomandând ca targetul de 12 miliarde de lei să fie ajustat la un nivel ușor sub această valoare — aproximativ între 11 și 11,5 miliarde de lei — pentru a crea un tampon de siguranță.

Motivarea acestui lucru este legată de riscul de a depăși bugetul în momentul execuției plăților salariale, situație care ar putea declanșa reacții negative de la agențiile de rating internaționale și de la investitori străini, care monitorsc atent evoluția disciplinii bugetare în România.

Ministrul a adăugat că, chiar și în cazul în care toate prevederile legale și hotărârile judiciare ar fi respectate, existența unei rezervi financiare ar putea preveni surprinderea desagradabilă de a trece peste limită, ceea ce ar afecta percepția externă despre credibilitatea economică a țării.

Prin urmare, postura oficială a Guvernului rămâne cea de a căuta un echilibru între îndepligerea obligațiilor salariale și păstrarea unui margin de manevră bugetară suficient pentru a asigura credibilitatea pe termen lung.