Comisia Europeană cere României reforme în Justiție și protejarea procurorilor

Bruxelles-ul cere reforme: Justiția română e pregătită de schimbare?!

Comisia Europeană a transmis un mesaj clar României: e nevoie de reforme profunde în justiție, chiar dacă s-au înregistrat și progrese izolate.

Raportul anual privind statul de drept, publicat de executivul european, arată că încă există lacune serioase, mai ales în privința independenței procurorilor, a luptei anticorupție din sistemul judiciar și a folosirii abuzive a ordonanțelor de urgență.

Pentru a rezolva aceste probleme, Bruxelles-ul a venit cu șase recomandări concrete, cerând, totodată, o evaluare amănunțită a reformei judiciare și reluarea procesului de modificare a legilor relevante.

Un punct esențial subliniat de Comisie este modul în care sunt implementate legile justiției. Deși aceste acte normative au ajutat la consolidarea independenței și funcționării sistemului judiciar, evaluarea unor aspecte cheie ale reformei a fost brusc întreruptă, în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În acest context, Comisia îndeamnă România să reia imediat evaluarea aplicării acestor legi, printr-un dialog transparent și deschis cu toți actorii implicați. Mai mult, e necesară o analiză riguroasă a unor măsuri suplimentare, menite să crească eficiența și să optimizeze buna guvernare a sistemului judiciar.

Preocupări privind independența magistraților

Documentul european amintește că, în decembrie 2025, îngrijorările exprimate public în interiorul sistemului judiciar l-au determinat pe președintele României să invite magistrații la un dialog deschis. Scopul a fost ca aceștia să-și prezinte punctele de vedere privind funcționarea justiției, independența lor și mecanismele care le reglementează parcursul profesional. În paralel, prim-ministrul a înființat un Comitet dedicat găsirii de soluții pentru eficientizarea sistemului judiciar, cu accent pe analizarea și, eventual, modificarea Legilor Justiției.

Acest Comitet a examinat cu atenție aspecte precum numărul mare de delegări de judecători, inclusiv în funcții de conducere – o practică ce a stârnit numeroase controverse.

Printre problemele analizate de Comisie se numără și retragerea dosarelor de la judecători, uneori fără acordul acestora, precum și numărul mare de detașări și delegări ale judecătorilor la alte instanțe sau complete de judecată, deseori fără consimțământul lor. De asemenea, au fost puse sub semnul întrebării procedurile de numire și promovare în funcțiile de conducere ale judecătorilor și procurorilor, compoziția colegiilor de conducere ale instanțelor, precum și structura și reprezentativitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Asociațiile profesionale ale magistraților și organizațiile societății civile au salutat înființarea Comitetului, considerând-o o oportunitate esențială pentru a evalua implementarea Legilor Justiției în conformitate cu standardele europene.

Această evaluare ar trebui să se realizeze printr-o consultare strânsă cu toți actorii implicați și în colaborare cu Comisia de la Veneția, asigurând astfel o perspectivă obiectivă și expertiză internațională.